Senatorul USR Cristi Berea: „Funcția de rector - instrument politic”

Senatorul USR de Iași, Cristi Berea, acuză ministrul educației, pe doamna Ligia Deca, pentru „recompensarea” nejustificată a rectorilor cu mandate de 10 ani și necalcularea mandatelor anterioare în acest termen. Astfel, doamna Deca încurajează stagnarea și lipsa de inovație în conducerea universităților în detrimentul dezvoltării comunității academice.

Într-o declarație politică, Senatorul USR Cristi Berea arată că rectorii vor putea avea mandate mai lungi decât Președintele României, devenind funcții politice și afectând independența și autonomia universitară, alături de procesul decizional democratic. În consecință, măsura aceasta va avea un impact negativ imediat asupra bunei guvernări universitare.

Senatorul USR Cristi Berea: În loc să avem în vedere interesele studenților și ale cadrelor didactice, suntem întâmpinați cu astfel de reforme ce nu prezintă nici un beneficiu pentru dezvoltarea vieții academice în România, ci doar satisfacerea unor interese personale.”

În declarația sa politică, Senatorul USR, Cristi Berea arată că va depune interpelare la Ministerul Educației pentru a afla mai multe informații despre considerentele ce se găsesc la baza acestei măsuri.
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:

Mandate veșnice pentru rectori

  Gata, s-a găsit soluția pentru sistemul de educație superior din România! Dacă în trecut rectorii nu aveau posibilitatea de a sta mai mult de 8 ani în funcție, acum mandatele pe care aceștia le aveau anterior nu mai sunt luate în calcul și le este oferită șansa de a sta încă 10 ani la conducerea universităților. Noile prevederi propuse de doamna Deca îi recompensează pe rectori cu mandate mai lungi decât președintele țării, lăsând astfel instituțiile de învățământ superior pe mâinile acelorași oameni decenii întregi, indiferent de prestația lor.
       Aceste propuneri de modificare legislativă sunt contrare principiilor democratice ale unei bune guvernări în instituțiile de învățământ superior. Acestea încurajează stagnarea și lipsa de inovație în conducerea universităților, prin menținerea pe termen lung a unor lideri care își pot pierde viziunea  referitoare la dezvoltarea comunității academice.
        De asemenea, aceste prevederi pot fi utilizate pentru a consolida pozițiile politice sau de putere ale unor rectori în detrimentul independenței și autonomiei universităților și a procesului decizional democratic. În loc să avem în vedere interesele studenților și ale cadrelor didactice, suntem întâmpinați cu astfel de reforme ce nu prezintă nici un beneficiu pentru dezvoltarea vieții academice în România, ci doar satisfacerea unor interese personale.
       
Am să depun o interpelare către Ministerul Educației pentru a mi se pune la dispoziție mai multe informații referitoare la considerentele pe care se sprijină acest demers legislativ.”

 


Go to top