Senatoarea USR Anca Dragu: ”Libertatea de a protesta împotriva abuzurilor e sfântă. De ce se teme PNL de proteste?”

 Senatoarea USR de București, Anca Dragu, condamnă demersurile senatorilor PNL Nicolae Ciucă și Lucian Bode, personaje care ocupă funcțiile  de Prim Ministru și Ministru de Interne în Guvernul României, de a înăspri pedepsele împotriva cetățenilor care participă la proteste.

Într-o declarație politică, senatoarea Anca Dragu, care este și președinta comisiei pentru drepturile omului din Senat, arată că, sub paravanul străveziu al dorinței de a ”menține ordinea publică”m cei doi demnitari au depus o inițiativă legislativă care constituie un atac la unul din cele mai importante drepturi cetățenești, acela de a protesta.

Anca Dragu: Ce și-a dorit PSD în 2017 și ce își dorește PNL anul acesta este să pună eticheta de infractori pe toți cei ce protestează pentru drepturile lor, aruncându-i în închisoare, în timp ce adevărații tâlhari, cu dosare penale, rămân în funcții publice. Într-o democrație, libertatea de a critica acțiunile reprezentanților de la putere este vitală pentru a opri derapajele tiranice. Protestele în stradă reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului și mecanismul de autoapărare al cetățenilor unei țări.”

În declarația sa politică, senatoarea USR de București, Anca Dragu, acuză PNL de ipocrizie crasă în condițiile în care la 4 ani de la demonstrația din 10 august 2022, domnul Prim-ministru, Nicolae Ciucă, a declarat că actuala coaliție de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare și că niciodată nu vom permite ca astfel de proteste să degenereze în violențe, numai ca în câteva luni, PNL, tocmai prin Ciucă și Bode, s-a hotărât să finalizeze ce nu a reușit PSD în 2017.

Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”De ce se teme PNL de proteste?
 
Doamna Președintă,
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
În ultimii ani, protestele au căpătat o mare amploare în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Începând cu anul 2012, în România, mobilizarea civică a crescut semnificativ, de la câteva mii, la sute de mii de protestatari. În România, protestele sunt reglementate de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Legea nr. 60/1991 garantează libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri, precum și de a participa la acestea, cu condiția ca adunările publice în cauză să fie pașnice.
De-a lungul timpului, o serie de proteste precum: Colectiv, #REZIST, 10 august și Toți pentru Justiție, au marcat România și au creat premisele unei forme de activism, încurajând participarea sporită a cetățenilor la procesul politic. Românii au fost tot mai convinși că merită să iasă în stradă, să își ceară drepturile și să lupte pentru o țară mai bună.
Însă, dacă ne gândim la protestul din 10 august 2018, vom simți un fior rece cum ne străbate șira spinării. Aproximativ 100.000 de oameni, unii dintre ei veniți din toate colțurile Europei, s-au adunat în data de 10 august 2018 pentru a încerca să oprească asaltul asupra justiției făcut de guvernul PSD-ALDE-UDMR. Protestatarii cereau eliminarea politicienilor cu probleme penale și demiterea guvernului de la vremea respectivă. În fața unei mulțimi pașnice, venită în Piața Victoriei cu copii, jandarmeria a venit dotată cu echipament de intervenție în forță. Când tensiunea de la fața locului a crescut, jandarmii au făcut uz de gaze lacrimogene, chiar împotriva protestatarilor pașnici, între care erau numeroase femei cu copii.
Care a fost bilanțul protestului din 10 august? Peste 450 de persoane, printre care și copii, au solicitat îngrijiri medicale. 70 de persoane au ajuns la spital, iar unul dintre participanții la protest a decedat câteva zile mai târziu. Ce s-a întâmplat după? Nimic. Dosarul 10 august este unul dintre eșecurile majore ale justiției din România. Oameni nevinovați au fost victime ale unor violențe nejustificate, însă nimeni nu a plătit pentru asta.
Ba mai mult, în anul 2017, în timpul protestelor declanșate de modificările Legilor Justiției, PSD a trimis către Ministerul Justiției, pentru evaluare, un proiect de lege care viza înăsprirea pedepselor, inclusiv cele cu închisoarea, care ar putea fi aplicate, discreționar, protestatarilor civici. În urma reacției publice, dar și a analizei Ministerului Justiției, proiectul de lege a fost blocat.
La 4 ani de la tragicul protest, în 10 august 2022, domnul Prim-ministru, Nicolae Ciucă, a declarat următoarele: „Vreau să asigur că actuala coaliție de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare și că niciodată nu vom permite ca astfel de proteste să degenereze în violențe.”
Însă, câteva luni mai târziu, coaliția PSD-PNL-UDMR demonstrează că merge pe aceleași  drumuri obscure. PNL, tocmai prin domnii Ciucă și Bode, s-a hotărât să finalizeze ce nu a reușit PSD în 2017. Astfel, în 2023, PNL trimite un proiect de lege direct în Parlament, unde decizia este strict politică, prin care nu doar că majorează limita pedepsei cu închisoarea și elimină posibilitatea de a sancționa doar cu amendă fapte precum ultrajul sau tulburarea liniștii publice, dar merge mai departe, propunând și anumite circumstanțe agravante, care cresc și mai mult pedepsele.
Pe scurt, dacă un grup de oameni iese în stradă și scandează împotriva cuiva din Guvern, acei oameni sunt declarați vinovați de „tulburarea liniștii publice” și de faptul că au adus „grave prejudicii demnității unei persoane”, fiind pedepsiți cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Păi, mai putem vorbi în această situație, domnule Ciucă, de o garantare a dreptului la liberă exprimare?
Cu alte cuvinte, ce și-a dorit PSD în 2017 și ce își dorește PNL anul acesta este să pună eticheta de infractori pe toți cei ce protestează pentru drepturile lor, aruncându-i în închisoare, în timp ce adevărații tâlhari, cu dosare penale, rămân în funcții publice.
Stimați colegi, într-o democrație, libertatea de a critica acțiunile reprezentanților de la putere este vitală pentru a opri derapajele tiranice. Protestele în stradă reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului și mecanismul de autoapărare al cetățenilor unei țări. Conform aliniatului 3 din cadrul art.1 al Constituției „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”. În virtutea respectării acestor principii, acțiunile protestatare apar drept legitime.
Deci, în acestă situație, se ridică următoarea întrebare: De ce se teme atât de tare PNL de proteste?”
 


Go to top