Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Senatorea USR Anca Dragu: „Extremismul, un pericol permanent pentru democrație”

Senatoarea USR de București, Anca Dragu, aduce aminte că data de 9 noiembrie este Ziua Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului, comemorând evenimentele din urmă cu 84 de ani, când hoardele naziste au distrus peste 8.000 de case și magazine evreiești, au dat foc sinagogilor, au întemnițat, au rănit și au ucis evrei din toată Germania.

Într-o declarație politică, Anca Dragu afirmă că în ultima perioadă au luat amploare curente extremiste de natură rasistă, fascistă și neo-nazistă. Pe perioada pandemiei au luat amploare acțiuni cu tentă naționalistă și rasistă iar, în contextul conflictului din Ucraina, Putin „a pretextat apărarea ortodoxismului și a valorilor naționale, înfierând valorile democratice și numindu-le ca fiind valori ale decadenței vestului” .

Anca Dragu: Dragi colegi, nu doar azi, când aveam această sumbră comemorare, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a elimina din viața publică astfel de persoane și organizații, să interzicem agregarea mesajelor discriminatorii și să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale omului sunt respectate și că egalitatea de șanse stă la baza structurală a societății românești."

Senatoarea USR, Anca Dragu,  arată că și în România au existat discursuri politice pentru a dezinforma, a intoxica și pentru a induce în societate ideea unui fals inamic”, creând discrepanțe sociale și îndemnând la discursuri ce propagă ură și mișcări extremiste.

Senatoarea USR de București atrage atenția asupra partidelor care se deghizează în formațiuni politice democratice, însă în realitate doar intensifică diviziunea socială „pe criterii de rasă, etnie, apartenență religioasă sau orientare sexuală, uneori chiar și pe criterii profesionale.”
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:

Extremismul, un pericol permanent pentru democrație
            9 noiembrie este Ziua Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului, o zi menită să ne amintească de genocidul „Kristallnacht” din Germania, 1938. În această noapte, în urmă cu 84 de ani, soldații de asalt și civilii au distrus peste 8.000 de case și magazine evreiești, au dat foc sinagogilor, au întemnițat, au rănit și au ucis evrei din toată Germania nazistă.

Ceea ce s-a întâmplat în acei ani nu a fost o manifestare spontană a societății germane, ci a fost rezultatul unei perioade premergătoare, în care organizațiile fasciste au alimentat societatea cu informații false, toxice și manipulatoare, într-un final acestea ajungând la putere, fiind votați de către cei naivi, dar mulți.

Cu toate că aceste fapte par a se fi întâmplat într-o perioadă îndepărtată, și care pare apusă, manifestări segregaționiste sunt prezente în toată lumea. În ultimii ani, în Europa, curentele rasiste, fasciste și neo-naziste sunt în creștere.

În timpul pandemiei de Covid 19, din anul 2020, au fost semnalate mai multe manifestări naționaliste și chiar rasiste privind accesul la sistemul medical. Pentru invadarea Ucrainei, Rusia, prin discursul președintelui Putin, a pretextat apărarea ortodoxismului și a valorilor naționale, infierând valorile democratice și numindu-le ca fiind valori ale decadenței vestului.

Acest tip de manipulare a informațiilor îl observăm și în România, unde politicieni, oameni de presă sau diferite persoane publice,  folosesc adevăruri forțate pentru a dezinforma, a intoxica și pentru a induce în societate ideea unui fals inamic. Rezultatul este falierea societății și crearea unor poli de opinie cu viziuni extreme. O parte dintre aceștia folosesc mitingurile ca o acoperire pentru propagarea urii și a extremismului.

Atât în Europa, cât și la noi în țară, sunt organizații politice care se deghizează în partide democratice, folosesc banii publici și fonduri proprii pentru a intensifica diviziunea dintre comunitățile majoritare și cele minoritare, pe criterii de rasă, etnie, apartenență religioasă sau orientare sexuală, uneori chiar și pe criterii profesionale.

Dragi colegi, nu doar azi, când aveam această sumbră comemorare, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a elimina din viața publică astfel de persoane și organizații, să interzicem agregarea mesajelor discriminatorii și să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale omului sunt respectate și că egalitatea de șanse stă la baza structurală a societății românești.
 
 



Go to top