Senatoarea USR Anca Dragu acuză guvernul PSD-PNL că, prin măsurile fiscale propuse, pune în pericol dezvoltarea economică a României, pune în pericol locurile de muncă din sectorul privat, alimentează inflația și, în loc să crească nivelul de trai al românilor,  îl diminuează.

Într-o declarație politică, senatoarea USR Anca Dragu, care a fost și ministru de finanțe, arată că în loc să dea dovadă de responsabilitate și ia măsuri concrete pentru stimularea economiei, Guvernul României alege să „pedepsească” microîntreprinderile, pentru a-și acoperi gaura bugetară de 37 de miliarde de lei, rezultată din croirea proastă a Bugetului de stat pe 2023.
 
Anca Dragu: ”Guvernul României se ascunde în spatele unor presupuse discuții cu oficialii Comisiei Europene, lăsând de înțeles că eventualele creșteri de taxe și impozite sunt solicitate expres României de către aceștia. În realitate, Comisia Europeană nu a obligat România să-și asume nici reducerea deficitului bugetar, nici reforma administrației sau pe cea fiscală pentru a putea primi banii stabiliți în Planul Național de Redresare și Reziliență.”

În declarația sa politică, senatoarea USR de București, Anca Dragu, avertizează că, de teama că România va pierde fondurile europene, coaliția de guvernare și-a dezvoltat în ultimul timp o retorică prin care ar vrea să sugereze că România este obligată să se supună presiunilor Comisiei  pentru ca fondurile de peste 29 de miliarde de euro să fie decontate integral, dar de fapt, discursul coaliției maschează lipsa totală de voință în  aplicarea reformelor, dar și lipsa de responsabilitate față de măsurile asumate.

Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:

”Ce ar trebui să facă Guvernul României și nu face?
În condițiile în care se estimează o scădere a creșterii economice, atât la nivel global, cât și la nivelul țării, Guvernul României, dacă tot nu se pricepe la finanțe, ar putea măcar să copieze exemplul Germaniei.  Pentru a stimula creșterea economică, Guvernul Germaniei a convenit asupra unui plan de reducere a impozitelor de aproximativ 7 miliarde de euro pe an pentru companii, ușurând astfel povara întreprinderilor mici și mijlocii. 
 
În luna aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internațional a publicat prognoza privind creșterea economică, anunțând o scădere a creșterii economice globale de la 3,5% în 2022, la 2,8% în 2023. Ulterior, în luna iulie 2023, prognoza de creștere economică globală pentru 2023 a fost modest revizuită în sus față de cea din aprilie (de la 2,8% la 3%), rămânând însă slabă în raport cu standardele istorice.
În cazul României, conform prognozei FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la 2,4% în 2023.
De sănătatea economiei Germaniei, cea mai mare economie a Europei, depinde sănătatea economică a Uniunii și a multor alte state. De exemplu, în cazul României, Germania este principalul partener comercial pentru export, astfel că o reducere a consumului și a investițiilor în Germania ar însemna o reducere a exporturilor României.
În timp ce guvernul german dă dovadă de responsabilitate și ia măsuri concrete pentru stimularea economiei, Guvernul României alege să „pedepsească” microîntreprinderile, pentru a-și acoperi gaura bugetară de 37 de miliarde de lei, rezultată din croirea proastă a Bugetului de stat pe 2023. Astfel, conform unui draft al Ordonanței de Urgență privind măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, vor exista două cote de impozitare a microîntreprinderilor: i) una de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro; ii) una de 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri mai mari de 60.000 de euro.
Guvernul României se ascunde în spatele unor presupuse discuții cu oficialii Comisiei Europene, lăsând de înțeles că eventualele creșteri de taxe și impozite sunt solicitate expres României de către aceștia. În realitate, Comisia Europeană nu a obligat România să-și asume nici reducerea deficitului bugetar, nici reforma administrației sau pe cea fiscală pentru a putea primi banii stabiliți în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De teama că România va pierde fondurile europene, coaliția de guvernare și-a dezvoltat în ultimul timp o retorică prin care ar vrea să sugereze că România este obligată să se supună presiunilor Comisiei  pentru ca fondurile de peste 29 de miliarde de euro să fie decontate integral.
De fapt, discursul coaliției maschează lipsa totală de voință în  aplicarea reformelor, dar și lipsa de responsabilitate față de măsurile asumate.”