Indemnizația de internship ar putea să fie impozitată doar dacă aceasta este mai mare decât salariul de bază minim brut pe țară, conform unei inițiative legislative depusă de parlamentarii USR Raoul Trifan, Adina Săniuță și Oana Țoiu.
Mai exact, statul ar urma să taxeze doar diferența între indemnizația de internship și valoarea salariului de bază minim brut pe țară.
În prezent, un tânăr aflat într-un stagiu ca intern pentru pregătirea sau perfecționarea profesională, poate fi plătit cu suma de 1650 lei, brut. Suma reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară care, la data de 1 ianuarie 2024, era de 3.300 Lei. După plata taxelor, (impozit pe venit + contribuții sociale obligatorii), un intern rămâne cu un salariu net de doar 990 RON.
Dacă va fi adoptată inițiativa USR, atunci un intern va primi ”în mână” cel puțin 1650 lei. De asemenea, indemnizațiile sub 3300 lei vor ajunge integral în buzunarul tinerilor și doar indemnizațiile ce depășesc 3300 lei brut vor fi impozitate, dar doar pentru diferența de la 3300 la valoarea indemnizației care depășește această sumă.
”Eliminarea taxelor aplicabile indemnizației pentru internship va genera mai multă motivație atât pentru interni cât și pentru cei care oferă stagii de internship, în condițiile în care scopul contractului de internship este tocmai facilitarea tranziției de la școală către piața muncii și dezvoltarea abilităților profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuțiilor şi responsabilităților din domeniul în care se organizează programul”, afirmă Raol Trifan, senator USR, co-inițiator al legii
România ocupă unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ratei de angajare a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Mai puțin de două treimi dintre cei care nu urmează nicio școală și doar 2,5% dintre cei care sunt într-un program de educație au și loc de muncă, față de media europeană de 74%, respectiv 25% (conform datelor Eurostat).
Deputata Oana Țoiu, co-inițiatoare a proiectului legislativ, atrage atenție că fără măsuri active de inserție profesională, riscăm să pierdem generații întregi de tineri care nu-și găsesc un loc de muncă.
"Am inițiat legea care dublează numărul de internshipuri din companii și instituții, alături de cei 1.000 de tineri care au venit la comisie în programul Parlamentul pentru TINEri și am reușit să o trecem de Senat. În pachetul cerut de tineri, pentru practică și viitorul muncii, ne propunem și ca internshipurile să nu mai fie plătite sub salariul minim și diminuarea taxării pentru ele este soluția care nu va încărca cu costuri adiționale antreprenorii care investesc în tineri", susține deptata Oana Țoiu.
Sistemul de educație din România nu este conectat la cerințele pieței muncii, iar angajatorii nu sunt motivați să angajeze tineri care nu au experiență, pe salarii decente, având în vedere costurile mari aplicate pe muncă, precum și timpul necesar pregătirii unui salariat fără experiență pentru o anumită activitate.
„13 ani de experiență în mediul universitar mi-au demonstrat importanța echilibrului dintre teorie și practică în educația studenților. Internshipurile oferă nu doar experiență practică relevantă, ci sunt un instrument care îi ajută pe tineri să identifice domeniul sau industria în care doresc să își dezvolte cariera profesională. Taxele mari pe muncă, mai ales pe salariul minim, acționează ca o barieră de intrare pe piața muncii, iar primii afectați sunt cei cu experiența scăzută, cei tineri” susține și senatoarea USR Adina Săniuță, co-inițiatoare a proiectului legislativ.