Senatoarea USR PLUS, Silvia Dinică, președinta Comisiei Economică, Industrii și Servicii din Senat, face o pledoarie pentru intensificarea campaniei de vaccinare contra Covid-19, ca cea mai sigură cale pentru revenirea economiei românești la performanțele de dinainte de pandemie.

Într-o declarație politică, Silvia Dinică arată că performanța economiei depinde de starea de bine și de puterea de muncă a celor care muncesc și că ”normalul” nu este doar relaxarea măsurilor de control ci este și o stare în care riscurile sunt minime, în care sănătatea populației nu este amenințată.

Silvia Dinică: ”Atunci când vorbim despre relansarea economică, nu putem să ignorăm riscurile încă prezente, multe dintre ele insuficient cunoscute. Când oamenii se gândesc la cum le va merge la locul de muncă sau la cum le vor performa afacerile, trebuie să ia în calcul și sindromul post-covid. Este îngrijorător mai ales fiindcă 8 din 10 oameni afectați au recunoscut că nu mai pot munci cum o făceau înainte. Iar pentru 4 din 10, efectele s-au simțit în venituri. Asta nu e normalitate.”

În încheierea declarației politice, senatoarea USR PLUS de București, Silvia Dinică, susține că modelul imunității de turmă căpătate prin boală nu asigură nici sănătatea populației și nici revenirea rapidă a economiei. Revenirea la normalitate înseamnă, susține Silvia Dinică, o stare în care oamenii își pot vedea de viață fără să sufere de afecțiuni care să aibă impact asupra stării lor de bine și asupra forței lor de a munci.
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
„Normalul și sindromul post-covid

Anii următori subiectul de pe buzele tuturor va fi economia. Dar nu trebuie să uităm că performanța economiei depinde de starea de bine și de puterea de muncă a celor care muncesc. Și aici aș vrea să vorbesc despre mitul periculos al imunității de turmă căpătate prin boală. Se studiază din ce în ce mai mult situația persoanelor care au fost bolnave de Covid și care încă nu s-au recuperat. Chiar și la 3 luni de când au contractat virusul. Afecțiunile de care suferă aceste persoane poartă numele generic de sindromul post-covid. Și încă nu sunt pe deplin înțelese.
 
Este mai clar, totuși, profilul pacientului: persoane pe la 40 de ani și în putere, fără alte afecțiuni grave. În Marea Britanie, aproximativ 15 la sută din cei care nu au suferit o formă severă de Covid au prezentat simptomele așa-zisului „Covid îndelungat”: oboseală, tuse, dureri de cap, dureri musculare, pierderea mirosului și a gustului, dificultăți în respirație. În România, asta înseamnă zeci, sute de mii de persoane. Pentru acestea normalitatea nu va veni odată cu ridicarea măsurilor de protecție.
 
De aceea, când vorbim despre relansarea economică, nu putem să ignorăm riscurile încă prezente, multe dintre ele insuficient cunoscute. Când oamenii se gândesc la cum le va merge la locul de muncă sau la cum le vor performa afacerile, trebuie să ia în calcul și sindromul post-covid. Este îngrijorător mai ales fiindcă 8 din 10 oameni afectați au recunoscut că nu mai pot munci cum o făceau înainte. Iar pentru 4 din 10, efectele s-au simțit în venituri. Asta nu e normalitate.
 
Vreau să pun din nou accentul pe vaccinare. Oricât ne-am dori să preluăm modelul imunității de turmă căpătate prin boală, nu ne putem asuma riscul. Chiar și în faza avansată a vaccinării în care ne aflăm. Revenirea la normalitate nu înseamnă doar ridicarea tuturor măsurilor de protecție. Normalul este și o stare în care riscurile sunt minime, în care sănătatea populației nu este amenințată. Pe scurt, o stare în care oamenii își pot vedea de viață fără să sufere de afecțiuni care să aibă impact asupra stării lor de bine și asupra forței lor de a munci.”