Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la factorii externi care reprezintă obstacole în calea antreprenoriatului femeilor europene (2015/2111(INI))
 
Parlamentul European,
–        având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
–        având în vedere articolele 16, 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
–        având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptată prin Rezoluția 34/180 a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 1979,
–        având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii[1] și hotărârea pe această temă a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 1 martie 2011 în cauza Test-Achats (C-236/09)^[2],
–        având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă^[3],
–        având în vedere raportul Comisiei din 3 octombrie 2008 intitulat „Punerea în aplicare a obiectivelor de la Barcelona privind structurile de îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară” (COM(2008)0638),
–        având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),
–        având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
–        având în vedere Directiva 2010/41/UE a Consiliului și a Parlamentului European din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului^[4],
–        având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (Directiva privind femeile din consiliile de administrație (COM(2012)0614),
–        având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2013 intitulată „Planul de acțiune Antreprenoriat 2020: Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” (COM(2012)0795),
–        având în vedere Raportul intermediar al Comisiei din 29 mai 2013 privind obiectivele de la Barcelona, intitulat „Dezvoltarea unor facilități de îngrijire a copiilor pentru copiii mici din Europa pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2013)0322),
–        având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la spiritul întreprinzător al femeilor în întreprinderile mici și mijlocii[5],
–        având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 privind eliminarea stereotipurilor de gen în UE^[6],
–        având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 privind antreprenoriatul social și inovarea socială în combaterea șomajului[7],
–        având în vedere Rezoluția din 9 septembrie 2015 referitoare la carierele femeilor în mediul științific și universitar și „plafoanele de sticlă” întâlnite^[8],
–        având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare^[9],
–        având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 intitulată „Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale” (COM(2011)0682),
–        având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,
–        având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0369/2015),
A.      întrucât antreprenoriatul este esențial pentru ocuparea forței de muncă, creștere economică, inovare, dezvoltare și pentru reducerea sărăciei în general;
B.      întrucât articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se referă în mod explicit la libertatea de a desfășura o activitate comercială pentru toți cetățenii UE și, astfel, valorizează și încurajează antreprenoriatul, inclusiv antreprenoriatul femeilor;
C.      întrucât femeile reprezentau doar 31 % (10,3 milioane) din totalul antreprenorilor din UE-28 în 2012[10] și numai 34,4 % dintre lucrătorii care desfășoară activități independente din UE sunt femei;
D.      întrucât adesea femeile sunt numai înregistrate oficial ca proprietare de firme, în scopul unic de a obține avantaje financiare și condiții avantajoase din partea instituțiilor de credit și a administrațiilor publice europene, naționale și regionale; întrucât, în realitate, aceste femei figurează doar ca „vitrină” și, deși își asumă riscuri comerciale, deciziile în firmă sunt luate de bărbați;
E.      întrucât rata antreprenoriatului în rândul femeilor este scăzută în toate statele membre și disimulează un potențial neexploatat de creștere și prosperitate;
F.      întrucât obstacolele în calea antreprenoriatului femeilor, precum rata predominantă a femeilor șomere, decalajul semnificativ în activitățile antreprenoriale și subreprezentarea femeilor în activitățile de administrare, sunt interconectate și greu de rezolvat, iar eliminarea lor va impune criterii complexe;
G.      întrucât studiile cantitative privind antreprenoriatul femeilor sunt foarte rare, dar există studii recente care arată că bărbații aleg mai frecvent decât femeile să urmeze o carieră antreprenorială[11];
H.      întrucât antreprenoriatul femeilor, după ce este atent diferențiat de activitățile independente „false”, reprezintă o sursă importantă de independență economică, care le dă posibilitatea femeilor să se integreze mai bine în piața muncii; întrucât antreprenoriatul femeilor le dă posibilitatea femeilor de a-și consolida rolul de lideri în lumea afacerilor și de a introduce schimbări culturale în firme și în afara lor; întrucât aceste femei pot fi modele importante pentru fete și pentru tinerele femei care doresc să urmeze astfel de cariere;
I.       întrucât femeile reprezintă un potențial antreprenorial enorm, iar antreprenoriatul femeilor înseamnă creștere economică, creare de locuri de muncă și capacitarea femeilor;
J.       întrucât decizia de a lucra independent este un act de împlinire personală, care implică însă un angajament personal deosebit; întrucât un nivel foarte mare de responsabilitate personală duce la un program de lucru extrem de încărcat, astfel că acest tip de profesie nu ar trebui considerat o sursă suplimentară de venit; întrucât echilibrul dintre familie și viața profesională poate fi asigurat pentru femeile antreprenoare numai dacă permit condițiile externe, adică dacă există modalități corespunzătoare de îngrijire a copiilor și tații se implică activ în îngrijirea copiilor și activitățile gospodărești;
K.      întrucât disponibilitatea, calitatea și accesibilitatea unităților de îngrijire a copiilor și a celor de îngrijire a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități sunt în continuare un factor esențial pentru îmbunătățirea ratei de participare a femeilor la forța de muncă;
L.      întrucât împărțirea sarcinilor familiale între femei și bărbați afectează antreprenoriatul femeilor, dar și participarea lor la piața muncii, iar echilibrul dintre viața profesională și viața personală reprezintă o necesitate din perspectiva independenței economice; întrucât un sfert dintre statele membre nu oferă concedii de paternitate;
M.     întrucât povara administrativă continuă să aibă un efect negativ asupra spiritului antreprenorial atât pentru femei, cât și pentru bărbați și prin urmare, sunt necesare reglementări și o legislație eficientă pentru a capacita economic femeile și pentru a crea o economie cu creștere sustenabilă, inteligentă și incluzivă;
N.      întrucât femeile au tendința de a-și autoevalua nivelul de inovare în activitățile lor ca fiind mai scăzut decât al bărbaților, iar femeilor le sunt acordate doar un mic procent de brevete de către Oficiul European de Brevete (OEB)^[12];
O.      întrucât alegerile pe care le fac femeile în educația lor, precum și segregarea orizontală și verticală de gen la angajare au drept consecință faptul că un număr mai mic de femei, comparativ cu bărbații, ar putea crea o întreprindere în domeniul științei și tehnologiei sau ar putea transforma o invenție într-un produs profitabil; întrucât știința și tehnologia, inovația și invenția sunt concepte asociate mai ales cu bărbații, ceea ce face ca aceste domenii să fie mai puțin atractive pentru femei și are drept consecință faptul că inovațiile și invențiile femeilor sunt mai puțin recunoscute și apreciate;
P.      întrucât, de cele mai multe ori, antreprenoarele tind mai des să se concentreze asupra unor sectoare considerate mai puțin profitabile, cum ar fi educația, asistența medicală și munca în folosul comunității, spre deosebire de sectoarele cu mare potențial de creștere dominate bărbați, cum ar fi tehnologia și TI, iar femeile se regăsesc mai des în întreprinderi care operează la scară mică, cu o creștere și o cifră de afaceri mai mici; întrucât acest aspect a determinat o diferență medie de 6 % între veniturile nete ale femeilor și bărbaților antreprenori în UE-28 în 2012[13];
Q.      întrucât antreprenoriatul și tehnologiile ecologice reprezintă un sector cu un potențial enorm pentru dezvoltarea și promovarea parității în antreprenoriat atât în ceea ce privește accesul egal la finanțare, cât și numărul egal de antreprenoare și antreprenori participanți;
R.      întrucât, în cele mai multe cazuri, antreprenoriatul individual desfășurat de multe femei nu generează câștiguri deosebit de mari, în aceste situații existând riscul real de sărăcie a persoanelor care muncesc și de sărăcie la bătrânețe;
S.      întrucât o serie de studii[14] arată că antreprenoarele debutează în afaceri cu niveluri de capital mai scăzute, optând pentru împrumuturi mai mici și apelând mai degrabă la familie pentru consiliere și finanțare, decât la finanțări prin împrumut sau capitaluri proprii de la bănci, investitori privați, fonduri private sau capital de risc;
T.      întrucât instrumentul european de microfinanțare Progress are ca obiectiv promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, dar raportul bărbați-femei în acordarea microcreditelor a fost de 60 : 40 în 2013[15];
U.      întrucât antreprenoarele sunt mai reticente în a-și asuma o situație de îndatorare comparativ cu bărbații sau în a-și extinde activitățile comerciale, în mare parte datorită unui nivel mai scăzut de încredere în sine;
V.      întrucât dificultățile tot mai mari cu care se confruntă antreprenoarele în accesul la finanțare ar putea fi parțial legat de dificultatea de a prezenta un istoric de creditare și o experiență de management suficiente;
W.     întrucât stereotipurile referitoare la aptitudinile antreprenoriale ale femeilor și bărbaților pot influența hotărârile părților interesate cu privire la noile întreprinderi; întrucât probabilitatea ridicată de discriminare atunci când încearcă să acceseze o finanțare ar putea avea un impact asupra deciziei femeilor de a crea o firmă nouă sau de a face acest lucru cu împrumuturi mai mici;
X.      întrucât implicarea în procesele de investiții a persoanelor care provin din medii diferite ar putea împiedica tendința de a gândi stereotip;
Y.      întrucât Directiva 2004/113/CE interzice discriminarea de gen în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, inclusiv la serviciile bancare și financiare și serviciile legate de înființarea de întreprinderi; întrucât este dificil de probat o discriminare indirectă în acest context, iar statele membre nu dispun de date și de informații precise cu privire la cazurile de discriminare în accesul la finanțare;
Z.      întrucât datele indică faptul că femeile, în pofida concepției că investitoarele sunt manageri de risc mai buni[16], au o mai mare aversiune față de riscuri și o lipsă de încredere mai accentuată; întrucât acest fapt poate duce la o capacitate scăzută de a câștiga încrederea părților externe și, ulterior, ar putea influența posibilitățile de finanțare;
AA.   întrucât antreprenoarele contribuie semnificativ la crearea de noi posibilități de dezvoltare, la reducerea excluziunii sociale și la consolidarea coeziunii sociale; întrucât barierele în calea antreprenoriatului social sunt mai scăzute în cazul femeilor, iar participarea egală în sectoarele sociale constituie o experiență capacitantă pentru femei și poate conduce la o mai mare participare a acestora în activități antreprenoriale în alte sectoare;
AB.   întrucât, în majoritatea cazurilor, antreprenoarele își desfășoară activitatea în sectoare secundare din punctul de vedere al profitului și al competitivității pe piață;
AC.   întrucât nu există studii cu privire la aspectele de gen în accesul la finanțare pentru antreprenorii sociali, în timp ce, în general, pentru întreprinderile sociale obținerea unor finanțări pare o chestiune mai complexă;
AD.   întrucât educația antreprenorială, atât formală, cât și informală, este esențială pentru a încuraja mai multe femei și fete în acest domeniu,
1.       încurajează statele membre să recunoască valoarea antreprenoriatului femeilor pentru economiile lor, precum și obstacolele care trebuie depășite; invită statele membre și regiunile să prezinte strategii concrete pentru a stimula cultura antreprenorială în rândul femeilor, luând în considerare nevoile, motivațiile și condițiile pentru a elimina stereotipurile de gen și pentru a pune în valoare diferitele stiluri de management și de conducere, precum și noile forme de organizare și de administrare a firmelor;
2.       invită Comisia să asigure integrarea deplină a perspectivei de gen în toate politicile viitoare în domeniul antreprenoriatului;
3.       invită statele membre să colaboreze activ cu sectorul privat pentru a evidenția acele societăți care urmăresc să promoveze egalitatea de gen și cele mai bune practici;
4.       invită statele membre să adopte programe de ajutare, susținere și consiliere pentru antreprenoare cu scopul de a înființa întreprinderi de pionierat care să genereze valoare și bogăție și care au la bază principii responsabile din punct de vedere social;
5.       invită statele membre să colecteze date defalcate pe gen la nivel regional, inclusiv despre diferitele domenii ale antreprenoriatului femeilor, pentru a le recunoaște contribuția la domeniul social și să raporteze periodic cu privire la numărul antreprenoarelor; recomandă colectarea și consolidarea datelor la nivel european, cu sprijinul Institutului European pentru Egalitatea de Gen și Eurostat; recomandă integrarea perspectivei de gen în metodologia tuturor studiilor privind antreprenoriatul, economia socială și întreprinderile din sectorul economiei sociale, de către un expert calificat în egalitatea de gen și să se acorde o atenție specială experiențelor femeilor cu identități multiple și marginalizate;
6.       invită Comisia să integreze promovarea antreprenoriatului feminin în viitoarea strategie post-2015 privind egalitatea între femei și bărbați;
7.       solicită o abordare globală a antreprenoriatului femeilor cu scopul de a încuraja și sprijini femeile să își construiască o carieră în antreprenoriat, facilitând accesul la finanțare și la oportunități de afaceri, dar și creând un mediu care le permite femeilor să își valorifice potențialul și să devină antreprenoare de succes, asigurându-le, printre altele, reconcilierea vieții profesionale cu cea personală, accesul la unități de îngrijire a copilului și la cursuri de formare adaptate;
8.       solicită instituțiilor UE, statelor membre și autorităților regionale și locale să își intensifice eforturile de combatere a stereotipurilor de gen și să adopte măsuri care să combată stereotipurile despre trăsăturile și abilitățile femeilor și bărbaților, care se manifestă încă în sectoarele dominate de bărbați, precum știința și tehnologia, inovațiile și invențiile; consideră că în aceste sectoare factorii de decizie, investitorii, sectorul financiar și piața ar putea considera că femeile sunt mai puțin credibile sau mai puțin profesioniste, ceea ce face ca antreprenoarele să fie privite uneori cu scepticism de potențialii clienți, furnizori, parteneri, bănci și investitori, astfel că femeile trebuie să depună eforturi mai mari pentru a-și dovedi cunoștințele, aptitudinile și capacitățile pentru a obține finanțările de care au nevoie;
Echilibru între viața profesională și viața privată
9.       invită Comisia și statele membre să recunoască valoarea antreprenoriatului pentru echilibrul dintre viața profesională și cea personală a bărbaților și femeilor, să elimine barierele care îngreunează sau chiar împiedică antreprenoriatul femeilor și să adopte un cadru coerent de măsuri care sprijină participarea femeilor pe piața forței de muncă; în urma deciziei de a retrage propunerea de modificare a Directivei privind concediul de maternitate și pentru a garanta progresele politicilor vizând egalitatea la nivelul UE, încurajează un dialog constructiv între instituții pentru a identifica modalitatea optimă de sprijinire și implementare a acestor politici privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală, precum și o distribuție egală a responsabilităților de familie și prin evidențierea rolului femeilor în promovarea egalității; reiterează că concediul pentru creșterea copilului și concediul de paternitate pot avea un impact pozitiv asupra participării femeilor la forța de muncă și încurajează statele membre, dacă nu au făcut-o încă, să ia în considerare introducerea concediului de paternitate; invită Comisia să propună, până la sfârșitul anului 2016, demersuri concrete, inclusiv propuneri legislative, pentru creșterea participării femeilor pe piața muncii prin măsuri de îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și cea personală;
10.     invită Comisia și statele membre să reamintească importanța îndeplinirii obiectivelor de la Barcelona pentru a transforma în realitate echilibrul dintre viața profesională și cea personală, precum și a introducerii unor acțiuni legislative și nelegislative corespunzătoare prevăzute în foaia de parcurs a Comisiei privind echilibrul dintre viața profesională și viața personală, publicată în august 2015, precum și a folosirii instrumentelor și stimulentelor adecvate, inclusiv a fondurilor europene, cum ar fi Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, pentru a garanta servicii de îngrijire accesibile pentru copii și persoanele în vârstă dependente și membrii de familie cu dizabilități; reamintește importanța dispunerii de programe de muncă raționale și flexibile, care să permită părinților și îngrijitorilor să contribuie la un echilibru sănătos între viața de familie și cea profesională; reamintește importanța pe care o are protecția deplină a drepturilor sociale pentru circumstanțele specifice ale lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, fără de care antreprenoriatul inovator și incluziv nu este posibil;
11.     subliniază necesitatea de a schimba repartizarea tradițională a rolurilor de gen în societate, la locul de muncă și în familie, prin încurajarea unei mai mari participări a bărbaților la sarcinile gospodărești și la îngrijirea rudelor dependente, de exemplu, prin concedii de paternitate obligatorii și concedii de paternitate netransferabile, precum și prin politici publice care să permită o conciliere reală a responsabilităților familiale cu cele profesionale, în special pentru femei și cu precădere în sectoarele foarte competitive și cu o mobilitate ridicată, unde programul de muncă este foarte lung și flexibil, precum și cursuri pentru adulți pentru a fi la curent cu cele mai recente evoluții tehnologice și cu oportunitățile de pe piață;
Informații și rețele
12.     subliniază importanța unei viziuni ce depășește faza de început pentru a ajuta femeile care au ales o carieră în antreprenoriat să își consolideze și să își extindă firma, dar și a activităților de creare de rețele și de schimb de bune practici, de mentorat, de promovare a modelelor și a sprijinului colegial pentru aceste femei, inclusiv pentru promovarea unor sectoare mai inovatoare, mai sustenabile și mai profitabile, fără a submina condițiile propice pentru binele general;
13.     subliniază potențialul imens al femeilor inovatoare și antreprenoare și rolul important pe care îl pot juca în transformarea digitală a economiei; solicită Comisiei și statelor membre să investească în potențialul digital al fetelor și femeilor, să sprijine în totalitate și să promoveze cultura antreprenorială digitală pentru integrarea și participarea femeilor și fetelor la societatea informațională;
14.     subliniază importanța deosebită a spațiilor publice în dezvoltarea de proiecte (acestea oferind vizibilitate și acționând ca incubatoare pentru firme), în furnizarea sprijinului financiar și fiscal, a informațiilor relevante și actualizate, precum și a consilierii pentru demararea unei afaceri, în special pentru noile antreprenoare; subliniază, totodată, importanța fondurilor pentru consolidarea afacerilor, a prezenței mai mari în forumurile sociale, a politicilor de conciliere a vieții profesionale cu viața de familie și a recunoașterii de către autorități a importanței acestui grup pentru societate (atât a noilor antreprenoare, cât și a celor care au o carieră profesională solidă);
15.     salută crearea mai multor rețele europene pentru antreprenoare; îndeamnă Comisia să comunice mai mult despre realizările antreprenoarelor și să le recunoască în mod explicit ca potențiale modele prin premiile pentru promovarea întreprinderilor și concursul european pentru inovare socială;
16.     consideră că rețelele europene de antreprenoare trebuie să creeze o rețea europeană și națională pentru a le ajuta să găsească finanțări și să le orienteze pentru a le facilita accesul rapid la finanțare;
17.     invită Comisia să sublinieze folosirea forumurilor în viitoarea sa Platformă electronică europeană pentru antreprenoriatul femeilor și să includă un plan etapizat pentru accesul la posibilitățile de finanțare europeană, făcând, totodată, platforma electronică mai atractivă pentru potențialii investitori și pentru serviciile publice ale statelor membre, în încercarea de a reduce birocrația pentru antreprenoare, prin clarificarea procedurilor administrative, realizând o Platformă electronică pentru antreprenoriatul femeilor care s-ar putea să devină o viitoare referință în acest sectorul;
18.     invită Comisia să înființeze (fără vreun impact asupra bugetului Comisiei și în cadrul structurii existente) un centru de afaceri european pentru femei, în strânsă colaborare cu statele membre și cu firmele din sectorul privat, care să funcționeze ca un punct focal ce promovează inițiativele Comisiei pentru antreprenoare, oferă asistență managerială și tehnică, creează rețele și stimulează rețelele existente, monitorizează și integrează perspectiva de gen în inițiativele și programele de afaceri finanțate de la bugetul UE;
19.     invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul antreprenoarelor la cele mai relevante rețele tehnice, științifice și de afaceri, având în vedere că accesul la aceste rețele este esențial pentru a dezvolta idei de afaceri, pentru a găsi potențiali clienți, furnizori și parteneri, pentru a înțelege piața și evoluțiile sale, oportunitățile și punctele slabe, precum și pentru a obține informații strategice, cooperare și sprijin;
Accesul la finanțări
20.     invită guvernele statelor membre, autoritățile și organismele de promovare a egalității din statele membre (acolo unde există) să colaboreze cu sectorul financiar în ceea ce privește obligația de a asigura egalitatea de gen în accesul la capital pentru liber-profesioniști și IMM-uri; le invită să analizeze posibilitățile de introducere a egalității de gen în structurile de raportare privind acordarea de împrumuturi, în întocmirea profilului de risc, în mandatele de investiții și structurile de personal, precum și în produsele financiare și publicitatea făcută acestora;
21.     solicită statelor membre să elaboreze hărți ajutătoare consacrate măsurilor de sprijin pentru antreprenoriatului în rândul femeilor și a antreprenoriatului și competitivității în afaceri, care să cuprindă de la măsuri de promovare a culturii antreprenoriale, până la adoptarea de tehnologii noi sau finanțarea de activități de cercetare, dezvoltare și inovare;
22.     solicită Comisiei să monitorizeze cu atenție aplicarea integrării perspectivei de gen în alocarea fondurilor UE în ceea ce privește antreprenoriatul; sugerează Comisiei să introducă cote de gen pentru toate formele de sprijin specific oferit grupurilor subreprezentate și dezavantajate, pentru a se asigura progrese în realizarea parității la nivelul antreprenoriatului;
23.     invită Comisia și statele membre să consolideze vizibilitatea finanțării activităților antreprenoriale prin crearea de hărți ajutătoare pentru microfinanțare, printre altele, în cadrul instrumentului european de microfinanțare Progress, și să urmărească o colaborare cu sectorul privat pentru investiții în sectoarele „feminine”, cum ar fi garanțiile guvernamentale pentru împrumuturi;
24.     subliniază importanța utilizării tuturor fluxurilor financiare posibile și, în special, a fondurilor structurale în următoarea perioadă de programare 2014-2020;
25.     încurajează statele membre să promoveze măsuri și acțiuni pentru acordarea de asistență și consiliere femeilor care decid să devină antreprenoare, să încurajeze antreprenoriatul în rândul femeilor prin facilitarea și simplificarea accesului la finanțare și la alte tipuri de sprijin, precum și să reducă birocrația și alte obstacole din calea start-up-urilor făcute de femei;
26.     invită Comisia să analizeze și să elaboreze propuneri vizând atragerea interesului femeilor pentru start-up-uri; subliniază că femeile care au potențialul de a deveni antreprenoare trebuie informate despre programele de sprijin și posibilitățile de finanțare;
27.     invită Comisia și statele membre să înceapă să colecteze date defalcate pe gen privind accesul la finanțare al antreprenorilor, în strânsă colaborare cu Institutul European pentru Egalitatea de Gen, să analizeze și să cerceteze mai profund dacă există dovezi concrete de discriminare, directă sau indirectă, a femeilor în acest context și, în caz afirmativ, să vadă cum ar trebui abordată influența factorilor externi în evaluarea pe care o fac investitorii privind viabilitatea start-up-urilor conduse de femei;
28.     solicită Comisiei să analizeze provocările specifice cu care se confruntă antreprenoarele în următoarea analiză și actualizare a Small Business Act (SBA), precum și în rapoartele anuale privind SBA; consideră că aceste provocări ar trebui luate în considerare în toate programele SBA și ar trebui elaborat un plan de acțiune suplimentar pentru a depăși obstacolele întâmpinate de antreprenoare;
29.     salută analiza făcută de Comisie legată de aplicarea Directivei 2004/113/CE și a transpunerii acesteia în legislațiile naționale ale statelor membre, dar regretă că nu s-a pus accent pe identificarea discriminării indirecte; cere Comisiei să analizeze în continuare directiva, având în vedere măsuri mai eficiente pentru a remedia acest tip posibil de discriminare;
30.     consideră că trebuie să se asigure un acces mai facil la finanțare pentru antreprenoare în sectoarele inovatoare și sustenabile, în care bărbații sunt majoritari, în special în sectorul TIC, al construcțiilor și al transporturilor; solicită în acest sens o monitorizare mai atentă pentru a evita ca femeile să fie folosite de bărbați ca „vitrine” pentru a obține finanțări avantajoase;
Educație și formare antreprenorială
31.     încurajează statele membre să promoveze o cultură antreprenorială în educație și formare; subliniază importanța educației la toate nivelurile, formale și informale, inclusiv în cursurile pentru adulți, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi întreprinderi, inclusiv în TIC, dar mai ales în disciplinele de studiu urmate mai ales de fete, cum ar fi asistența medicală și alte servicii; invită Comisia și statele membre să ofere stimulente care să conducă la o reprezentare mai echilibrată a femeilor și bărbaților în mediul de afaceri și care să încurajeze acest echilibru, informând mai bine femeile despre avantajele unor cursuri de pregătire în domeniul antreprenoriatului;
32.     invită școlile și universitățile să încurajeze fetele și femeile să participe la cursuri care conduc la cariere în sectoare din domeniul științei, tehnologiei, finanțelor și sectoare cu mare potențial de creștere, cum ar fi noile tehnologii, inclusiv tehnologia verde și TI;
33.     invită statele membre să colaboreze cu sectorul public, sectorul privat, ONG-urile, cu universitățile și școlile pentru a crea programe noi de ucenicie și programe de învățare non-formale și informale, inclusiv programe în care cursanții realizează proiecte de dezvoltare bazate pe concepte de afaceri reale, de la o vârstă fragedă, precum și incubatoare de afaceri care vizează capacitarea tinerilor antreprenori, înțelegerea și aplicarea valorilor dreptului muncii;
34.     invită UE să investească în programe care permit formarea continuă a femeilor, angajate și antreprenoare, asigurându-le o formare continuă actualizată și o perfecționare profesională de calitate, cu accent special pe sectorul comercial;
35.     subliniază importanța facilitării accesului femeilor la antreprenoriat, inclusiv prin subvenții și cursuri de pregătire pe aspectele juridice de bază legate de crearea și conducerea unei întreprinderi, precum legile privind crearea unei firme, proprietatea intelectuală și protecția datelor, normele fiscale, comerțul electronic, subvențiile publice disponibile etc., și la cursuri de formare în domenii precum noile tehnologii de informare și comunicare, utilizarea rețelelor sociale, comerțul online, colaborarea în rețea etc.;
36.     constată cu îngrijorare că femeile tind să aibă o percepție negativă asupra competențelor lor, probabil bazată pe stereotipuri înrădăcinate în societate, și au tendința de a menționa mai frecvent decât bărbații lipsa competențelor antreprenoriale, a încrederii în sine, a asertivității și a disponibilității de a-și asuma riscuri atunci când demarează o afacere; este, așadar, nevoie de programe de motivare și sprijin psihologic care să ajute antreprenoarele să aibă mai multă încredere în ele;
Antreprenoriatul social
37.     invită Comisia și statele membre să facă studii care să urmărească explicarea activităților antreprenoriale mai extinse ale femeilor în domeniul social și posibilul lor efect multiplicator asupra antreprenoriatului tradițional;
38.     invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea unor instrumente financiare care determină valoarea firmelor în funcție de contribuția lor la societate, precum și dezvoltarea unor mărci de încredere pentru antreprenoriatul social și de mediu; recomandă includerea egalității de gen și a capacitării femeilor ca măsuri de impact social care, în schimb, ar încuraja mai mulți antreprenori sociali să își analizeze întreprinderea dintr-o perspectivă de gen;
39.     subliniază că modele de afaceri alternative, precum cooperativele și societățile mutuale, joacă un rol important în promovarea egalității de gen și a dezvoltării și creșterii economice durabile și incluzive; invită Comisia și statele membre să faciliteze și să promoveze aceste modele alternative;
o
o     o
40.     încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

 

TEXTE ADOPTATE
Ediţie provizorie

 

P8_TA-PROV(2016)0008
Politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
PE560.693
Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la politicile de dezvoltare a competențelor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor (2015/2088(INI))
 
Parlamentul European,
–        având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166,
–        având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor[17],
–        având în vedere Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret,
–        având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret[18],
–        având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă[19],
–        având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014[20],
–        având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții[21],
–        având în vedere Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii[22] și având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-010744/2015 la 2 iulie 2015 referitoare la Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii,
–        având în vedere Concluziile Consiliului din aprilie 2015 privind intensificarea cooperării transsectoriale la nivel de politici în vederea abordării eficace a provocărilor socioeconomice cu care se confruntă tinerii[23],
–        având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,
–        având în vedere „Lista de aspecte legate de raportul inițial al Uniunii Europene” întocmită de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap[24],
–        având în vedere nota de informare Cedefop din iunie 2013 intitulată „Căi de redresare - trei scenarii pentru competențe și piața muncii pentru 2025” (Roads to recovery: Three skill and labour market scenarios for 2025),
–        având în vedere nota de informare Cedefop din martie 2014, intitulată „Inadecvarea competențelor - ceea ce nu se vede” (Skill mismatch: more than meets the eye),
–        având în vedere studiul elaborat de Cedefop din noiembrie 2014 intitulat „Provocarea validării - cât de aproape este Europa de recunoașterea tuturor tipurilor de învățare?” (The validation challenge: how close is Europe to recognising all learning?),
–        având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investiții pentru creștere economică și locuri de muncă” (COM(2014)0473),
–        având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia europeană pentru persoanele cu handicap 2010-2020 - un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (COM(2010)0636),
–        având în vedere raportul Comisiei din aprilie 2015 intitulat „Ghidarea practică a parteneriatelor vizând garanția pentru tineret - un raport de sinteză privind principalele realizări și concluziile trase după aplicarea acțiunii pregătitoare a PE privind garanția pentru tineret” (Piloting Youth Guarantee partnerships on the ground – A summary report of key achievements and lessons from the European Parliament Preparatory Action on the Youth Guarantee),
–        având în vedere raportul elaborat de Eurofound în 2015 intitulat „Antreprenoriatul în rândul tinerilor din Europa: valori, atitudini, politici” (Youth entrepreneurship in Europe: values, attitudes, policies),
–        având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului, în special capitolul IV privind „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor[25]”,
–        având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
–        având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0366/2015),
A.      întrucât, în prezent, 4,5 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt șomeri în Uniunea Europeană și întrucât peste 7 milioane de tineri europeni nu sunt nici încadrați în muncă, nici nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională;
B.      întrucât rata șomajului la nivelul Uniunii era de 9,9 % la sfârșitul anului 2014 și întrucât rata șomajului în rândul tinerilor era de peste două ori mai ridicată, atingând 21,4 %;
C.      întrucât tinerii au fost în special afectați de criză;
D.      întrucât lipsa unor competențe relevante pentru locurile de muncă disponibile și necorelarea dintre educație și formare reprezintă cauze majore ale șomajului în rândul tinerilor; întrucât, deși au studii și competențe superioare celor deținute de generațiile anterioare, tinerii se confruntă în continuare cu obstacole structurale semnificative atunci când încearcă să obțină locuri de muncă de calitate, care să respecte standardele europene și cele naționale; întrucât, fără crearea eficientă și sustenabilă de locuri de muncă de calitate în Europa, criza șomajului în rândul tinerilor nu poate fi soluționată;
E.      întrucât accesul întârziat la piața muncii și perioadele lungi de șomaj afectează negativ perspectivele de carieră, remunerația, sănătatea și mobilitatea socială;
F.      întrucât tinerii sunt un atu pentru economia europeană și întrucât trebuie să se investească pentru a dobândi competențele căutate pe piața muncii, anticipând nevoile de mâine;
G.      întrucât tinerii se încadrează în trei categorii principale – studenți, lucrători și șomeri – și întrucât ar trebui adoptate abordări politice distincte pentru fiecare grup în parte, în scopul de a garanta că membrii grupurilor sunt integrați pe piața muncii, ceea ce înseamnă că tinerii studenți trebuie să dețină competențele căutate pe piața muncii, tinerii lucrători trebuie să își actualizeze competențele și formarea profesională pe durata întregii cariere, iar, în cazul tinerilor șomeri, distincția trebuie să țină cont de faptul că aceștia pot fi șomeri care își caută în mod activ un loc de muncă sau tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);
H.      întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a se asigura că sistemele de învățământ pregătesc în mod corespunzător elevii/studenții pentru a se realiza profesional și pentru a garanta cooperarea strânsă între reprezentanții sectorului educației, serviciile sociale, dacă este cazul, angajatori și elevi/studenți;
I.       întrucât planificarea educației și formării profesionale se îmbunătățește considerabil și răspunde mai bine nevoilor societății, ale pieței muncii și nevoilor în materie de competențe atunci când organizațiile studențești și de tineret sunt incluse în procesul decizional;
J.       întrucât persoanele defavorizate, discriminate și vulnerabile pot fi adesea excluse de la oportunitățile de a-și dezvoltare talentele, abilitățile și competențele atunci când dimensiunea socială nu este luată în considerare în politicile din domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în politicile sociale; întrucât ar trebui alocate suficiente resurse financiare sectorului educației;
K.      întrucât implementarea unor politici eficace în materie de educație, formare și dezvoltarea competențelor, cu sprijinul angajatorilor, al agențiilor de ocupare a forței de muncă și al altor părți interesate relevante poate contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor;
L.      întrucât este necesară pregătirea adecvată a agenților de recrutare, a managerilor de resurse umane, a serviciilor de ocupare a forței de muncă și a sectorului educației;
M.     întrucât criza financiară din 2008 a creat probleme suplimentare în ceea ce privește accesul tinerilor la piața locurilor de muncă, deoarece șomajul în rândul tinerilor este mai afectat de situația economică decât șomajul general, dat fiind faptul că tinerii sunt, de regulă, mai puțin experimentați;
N.      întrucât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt principalii creatori de locuri de muncă în UE, în cadrul acestora găsindu-se peste 80 % din totalul locurilor de muncă și întrucât acestea au reprezentat un exemplu de urmat în multe sectoare „verzi”, dar se pot confrunta cu greutăți deosebite în ceea ce privește anticiparea competențelor necesare și realizarea potențialului de creare de locuri de muncă;
O.      întrucât antreprenoriatul în rândul tinerilor poate contribui la reducerea șomajului în rândul acestora și, prin educație și formare, le poate stimula capacitatea de inserție profesională;
P.      întrucât programele de stagii și ucenicie înregistrează reușite care diferă de la un stat membru la altul, în funcție de caracteristicile lor;
Q.      întrucât Garanția pentru tineret, atunci când este transpusă efectiv în practică, reprezintă o abordare cuprinzătoare ce urmărește tranziția cu succes a tinerilor către piața muncii sau o educație de înaltă calitate, după cum o demonstrează realizările Acțiunii pregătitoare a Parlamentului European privind garanția pentru tineret,
R.      întrucât, pentru ca Garanția pentru tineret să obțină rezultate eficace, este esențial să se analizeze adevăratele nevoi ale tinerilor în materie de încadrare în muncă și sectoarele care au cu adevărat potențial de creare de locuri de muncă, precum economia socială și economia verde, monitorizându-se în același timp în mod constant și atent nu doar proiectele, ci și agențiile care le implementează, și elaborându-se rapoarte periodice privind rezultatele acestei măsuri în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor;
S.      întrucât Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este un instrument esențial pentru oferirea de sprijin specific tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET),
Cooperare, participare, parteneriate
1.       constată că dezvoltarea competențelor individuale și diseminarea cunoștințelor și competențelor reprezintă unul dintre elementele-cheie ale unor politici de ocupare a forței de muncă și sociale integrate și că aceasta poate face posibile generarea unei creșteri pe termen lung, promovarea competitivității europene, combaterea șomajului și construirea unei societăți europene mai favorabile incluziunii dacă politicile de dezvoltare a competențelor țin cont de nevoile și abilitățile complexe ale tinerilor șomeri; reamintește că dezvoltarea competențelor va rămâne fără efect dacă nu sunt abordate în paralel crearea de locuri de muncă și protecția socială corespunzătoare;
2.       subliniază că „un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții” reprezintă o prioritate esențială a Comisiei și că, în programul său de lucru pe 2015, Comisia s-a angajat să lanseze inițiative concrete pentru promovarea integrării pe piața muncii și a capacității de inserție profesională, în special măsuri de sprijinire a statelor membre în ceea ce privește încadrarea în muncă a tinerilor; reiterează faptul că Parlamentul a propus în mod regulat diverse soluții, subliniind că încadrarea în muncă, educația și formarea tineretului ar trebui să fie una dintre principalele priorități politice ale UE;
3.       reamintește că este crucială implicarea tinerilor, a părților interesate relevante, a organizațiilor și a partenerilor sociali în promovarea dezvoltării, implementării, monitorizării și evaluării inițiativelor relevante de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor la nivelul UE, național și local;
4.       evidențiază că există, pe de o parte, 24 de milioane de persoane fără loc de muncă în Europa, printre care 7,5 milioane de tineri care nu sunt nici angajați, nici participanți în programe de educație sau formare (NEET) și, pe de altă parte, există două milioane de posturi vacante în UE; ia act de faptul că există numeroși tineri șomeri supracalificați ale căror competențe nu corespund cererilor de pe piața muncii; subliniază, prin urmare, necesitatea de a crea parteneriate puternice între autoritățile locale, instituțiile de învățământ și serviciile de ocupare a forței de muncă - atât cele generaliste, cât și cele specializate - și partenerii sociali și comunitatea de afaceri, pentru a sprijini crearea, aplicarea și monitorizarea strategiilor și planurilor de acțiune pe termen scurt și mediu sustenabile, favorabile incluziunii și de calitate care vizează ocuparea forței de muncă; îndeamnă la o cooperare mai strânsă și structurală între instituțiile de învățământ școlar și de formare profesională, administrația publică, mediul de afaceri și societatea civilă, în special organizațiile de tineret, în scopul unei mai bune corelări între competențe și nevoile de pe piața muncii, inclusiv prin opțiunile unei a doua șanse, pentru a optimiza calitatea educației și a formării; subliniază că această cooperare mai bună este crucială, de asemenea, pentru transpunerea în practică a Garanției pentru tineret;
5.       salută instrumentele pentru dezvoltarea de competențe și previzionarea competențelor necesare propuse de Comisie; subliniază faptul că dezvoltarea competențelor ar trebui să încurajeze dezvoltarea competențelor STEM, care sunt foarte utile în cadrul unei economii; subliniază totuși că este nevoie de măsuri și investiții mai ambițioase; consideră că, în vederea anticipării viitoarelor nevoi în materie de competențe, toate părțile interesate de pe piața forței de muncă trebuie să fie implicate puternic la toate nivelurile;
6.       solicită statelor membre, administrațiilor regionale și autorităților locale să adopte și să aplice, împreună cu partenerii sociali și furnizorii de cursuri de formare profesională, strategii de dezvoltare și de anticipare a competențelor cu scopul de a îmbunătăți competențele generice, sectoriale și specifice diferitelor meserii; subliniază, de asemenea, importanța parteneriatelor și a încrederii între instituțiile de învățământ, întreprinderi, partenerii sociali și autorități;
7.       evidențiază rolul pe care îl joacă instituțiile de învățământ superior în ceea ce privește dezvoltarea cunoștințelor și competențelor de care au nevoie absolvenții pentru a avea succes pe piața locurilor de muncă;
8.       evidențiază rolul esențial pe care îl au profesorii și formatorii competenți și dedicați în reducerea abandonului școlar timpuriu, în special în zonele subdezvoltate, precum și în îmbunătățirea capacității de inserție profesională a tinerilor; subliniază că profesorii trebuie să fie sprijiniți în mai mare măsură de către școli, instituțiile de formare, comunitățile locale și prin politicile educaționale, punându-le la dispoziție, de exemplu, programe de formare mai eficiente și actualizate în vederea dobândirii de noi competențe, cum sunt competențele antreprenoriale și cele legate de TIC, precum și prin promovarea învățării reciproce și a schimbului de bune practici și prin facilitarea accesului la oportunități de formare și sisteme îmbunătățite de învățământ profesional și tehnic continuu; subliniază, în această privință, importanța investițiilor în dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții pentru profesori; se opune ferm oricărei reduceri a bugetelor pentru educație, în special atunci când sunt combinate cu reducerea burselor și granturilor și cu majorarea taxelor școlare;
9.       încurajează integrarea noilor metode de predare și formare, elaborate de profesori ca răspuns la nevoile specifice ale clasei;
10.     subliniază că furnizorii de educație și formare și întreprinderile ar trebui să colaboreze pentru a concepe calificări care să reflecte fidel competențele reale pe care deținătorii calificărilor în cauză le-au dobândit de-a lungul vieții;
11.     subliniază că este important ca tinerii angajatori inovatori să fie implicați în dialogul în curs dintre instituțiile de învățământ și angajatori, în încercarea de a adapta mai bine programele educaționale și de formare specializată la cerințele de pe piața muncii; salută și subliniază importanța programelor de mentorat concepute pentru a-i pregăti pe tineri pentru locurile de muncă viitoare;
12.     subliniază importanța capacității administrative și a funcționării agențiilor de ocupare a forței de muncă; solicită consolidarea principiului parteneriatului între autoritățile publice și societatea civilă, precum și furnizarea unei formări adecvate pentru autoritățile locale și regionale, precum și pentru alte părți interesate relevante, pentru a asigura o utilizare mai eficace și strategică a fondurilor europene; solicită, de asemenea, guvernelor să fie mai ambițioase și să depună eforturi pentru a anticipa nevoile tinerilor, ale întreprinderilor și ale societății civile, precum și pe cele ale instituțiilor de învățământ academic și profesional, pentru a aplica mai rapid programe operaționale de ocupare a forței de muncă și pentru a monitoriza progresele înregistrate;
13.     subliniază importanța cooperării transsectoriale strânse, în special între serviciile de ocupare a forței de muncă și cele educaționale;
14.     reamintește că politicile ar trebui să se concentreze pe oferirea de asistență tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), inclusiv celor care au părăsit mediul profesional pentru a-și continua studiile sau a se integra pe piața muncii;
15.     observă că fondurile europene, atunci când sunt utilizate într-un mod mai eficient și strategic, pot constitui un instrument extraordinar pentru creșterea și dezvoltarea universităților și a întreprinderilor; solicită utilizarea unor resurse financiare mai mari pentru răspândirea informațiilor privind instrumentele europene de finanțare și pentru extinderea, în universități și întreprinderi, a cunoștințelor și competențelor necesare pentru căutarea fondurilor, studierea și gestionarea proiectelor de finanțare;
16.     subliniază că, pentru a garanta utilizarea corectă a fondurilor UE, este extrem de important să se introducă un sistem de supraveghere și control, în scopul de a evalua modul în care sunt utilizate aceste fonduri;
17.     solicită crearea unui premiu al UE pentru cele mai bune proiecte de combatere a șomajului în rândul tinerilor, care ar putea fi legat de concursul paneuropean „Premiul european pentru tineret” și de „Premiul european pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în economia socială”; invită Comisia să acorde vizibilitate acestor inițiative pentru a le face mai cunoscute și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de responsabilitate bugetară și solicită, prin urmare, ca astfel de inițiative să fie finanțate din bugetul existent;
18.     solicită elaborarea unei Strategii europene privind competențele orientată spre viitor și axată pe obținerea de rezultate, care să constituie un ghid pentru strategiile naționale privind competențele și să le integreze în planurile naționale privind locurile de muncă, asigurând totodată un cadru cuprinzător pentru planurile de acțiune sectoriale propuse în pachetul privind ocuparea forței de muncă;
19.     invită statele membre să dea curs cât mai curând posibil recomandărilor specifice fiecărei țări privind educația și piața muncii din cadrul semestrului european și celorlalte recomandări ale Comisiei;
IMM-urile și antreprenoriatul
20.     subliniază rolul esențial al întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor, al actorilor din economia socială și solidară și al microîntreprinderilor, în oferirea de formare în vederea dobândirii de competențe pentru viața profesională și crearea de locuri de muncă pentru tineri; subliniază necesitatea de a le oferi tinerilor o educație care să îi pregătească pentru antreprenoriat, în sensul cel mai larg posibil; încurajează includerea în programele de învățământ dezvoltarea într-un mediu sigur a competențelor profesionale necesare pentru crearea și administrarea întreprinderilor, precum și promovarea unor competențe, abilități și cunoștințe antreprenoriale transversale, care să fie transmise în mod eficace prin intermediul unor experiențe concrete din viața reală; sugerează că antreprenoriatul poate fi predat în cadrul mai multor materii sau ca materie separată și subliniază necesitatea accesului la stagii și formare profesională de înaltă calitate pe durata educației universitare și ulterior; subliniază că dobândirea de competențe democratice și de lucru în echipă, asumarea de responsabilități și analizarea situațiilor fac parte din învățarea pe tot parcursul vieții, care sprijină cetățenia activă; atrage atenția asupra oportunităților și avantajelor de a implica mai multe persoane (de exemplu, tineri antreprenori de succes, ONG-uri al căror scop este acela de a promova spiritul antreprenorial) în furnizarea de educație privind spiritul antreprenorial;
21.     reamintește că sprijinirea spiritului antreprenorial, înțelegerea mecanismelor economice, precum și stimularea simțului răspunderii și a spiritului de inițiativă sunt factori importanți în promovarea unei abordări active față de propria carieră; consideră că promovarea spiritului antreprenorial ține de responsabilitatea organismelor publice, a sectorului educației, a întreprinderilor și a societății civile; reiterează necesitatea de a dezvolta mobilitatea în cadrul întreprinderilor; reiterează rolul instituțiilor financiare în crearea de întreprinderi și accesul la finanțare și solicită investiții, dezvoltarea de competențe și realizarea de prognoze în sectoarele emergente și cu potențial, inclusiv tehnologiile curate și locurile de muncă ecologice, deoarece acestea au un potențial ridicat de a crea locuri de muncă de calitate;
22.     subliniază faptul că competențele antreprenoriale pot fi dobândite și prin programe de dezvoltare a competențelor organizate în afara sistemului de învățământ general și că aceste programe pot cuprinde activități de consiliere și mentorat desfășurate de formatori cu experiență, de antreprenori și de experți din sectorul afacerilor care facilitează nu doar accesul potențialilor antreprenori la cunoștințele valoroase în materie de întreprinderi, la consiliere și feedback, ci le permite și să dezvolte rețele valoroase de contacte cu întreprinderi și antreprenori, care, altfel, ar putea lua foarte mult timp pentru a fi realizate;
23.     subliniază necesitatea ca actualele cerințe administrative și financiare să devină mai puțin stricte în ceea ce privește înființarea și administrarea întreprinderilor, prin simplificarea procedurilor, facilitarea accesului la credite, capitaluri de risc și microfinanțare pentru întreprinderile nou-înființate, garantarea accesului la internet de mare viteză, consiliere multidisciplinară personalizată, introducerea de stimulente pentru antreprenorii care angajează tineri, atunci când este posibil; subliniază importanța microfinanțării și a programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), precum și a planului de investiții pentru Europa, pentru realizarea acestor obiective; subliniază necesitatea creării de ghișee unice pentru toate procedurile administrative relevante legate de înființarea și funcționarea unei întreprinderi; reamintește că toate cerințele administrative ar trebui să ia în considerare respectarea drepturilor lucrătorilor;
24.     încurajează statele membre să participe la programul Erasmus pentru tinerii antreprenori și să îl promoveze în rândul tinerilor care doresc să se implice în proiecte de afaceri, astfel încât aceștia să poată acumula experiență în străinătate și dobândi noi competențe, care îi vor ajuta să își desfășoare proiectele de afaceri cu succes;
25.     reamintește că industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării antreprenoriatului, aflate în creștere rapidă, și că educația în acest domeniu dezvoltă aptitudini transferabile cum sunt gândirea creatoare, soluționarea problemelor, munca în echipă și ingeniozitatea; confirmă faptul că domeniile artistice și media îi atrag în mod deosebit pe tineri;
26.     reamintește multitudinea de locuri de muncă care au la bază competențele tradiționale și care, adesea, nu pot fi relocalizate, acestea având și potențialul de a contribui la stimularea economiilor locale și fiind de interes cultural; încurajează statele membre să asigure, prin urmare, prezervarea și transmiterea efectivă a meseriilor și profesiilor care includ elemente tradiționale și culturale către generațiile tinere, prin implementarea unor programe specializate;
27.     solicită crearea de condiții favorabile pentru economia socială, pentru a combina crearea locurilor de muncă pentru tineri și dezvoltarea capitalului social; solicită o mai bună integrare a întreprinderilor din sectorul economiei sociale și solidare în planurile de acțiune naționale și europene pentru ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și integrarea socială, cu scopul de a elibera și valorifica pe deplin potențialul lor de a crea locuri de muncă și contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei UE 2020;
28.     reamintește că angajatorii și antreprenorii joacă un rol important în formarea la locul de muncă și în asigurarea uceniciilor și că acest lucru ar trebui susținut și dezvoltat în continuare;
29.     evidențiază faptul că politicile de promovare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor necesită o planificare pe termen mediu și lung; subliniază că politicile de promovare a spiritului antreprenorial ar trebui să țină seama de diferitele cerințe ale fiecărui stat membru;
30.     solicită acordarea unui sprijin eficace proiectelor antreprenoriale responsabile din punct de vedere social, ecologice și sustenabile, precum și promovarea modelelor alternative sustenabile, cum ar fi cooperativele, care se bazează pe un proces decizional democratic și încearcă să aibă un impact asupra comunității locale;
Competențele pentru capacitatea de inserție profesională
31.     subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți calificările și de a crește gradul de motivație al consilierilor care lucrează în agențiile publice de ocupare a forței de muncă, astfel încât aceștia să poată să reacționeze în mod proactiv la nevoile tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă, să îi ajute să obțină calificări suplimentare și să identifice competențele de care au nevoie pentru piața muncii;
32.     reamintește că sunt necesare o orientare și un sprijin educațional specific și de calitate la toate nivelurile de învățământ și de formare, care ar putea reduce riscul de părăsire timpurie a scolii și ar contribui la depășirea dificultăților legate de intrarea pe piața muncii; subliniază că această orientare profesională ar trebui să fie ferm ancorată în programa școlară și ar trebui să fie furnizată în cooperare cu actorii economici și agențiile de ocupare a forței de muncă; reamintește faptul că învățarea limbilor și dobândirea de competențe digitale sunt fundamentale;
33.     subliniază lipsa unei orientări profesionale de înaltă calitate în statele membre; subliniază necesitatea de a îmbunătăți calitatea orientării profesionale asigurate în școli și de a oferi formare profesională pentru consilierii de carieră astfel încât aceștia să fie calificați corespunzător pentru a-i ajuta pe studenți și elevi să aleagă un parcurs profesional adecvat;
34.     solicită statelor membre să examineze bunele practici din sistemele de orientare profesională în școlile în cadrul cărora elevii sunt monitorizați încă din primele clase până la primii pași pe piața muncii;
35.     subliniază importanța unei monitorizări periodice a necesităților viitoare în materie de competențe și încurajează, prin urmare, statele membre și toate părțile interesate relevante să facă schimb de bune practici în această privință și să dezvolte în continuare instrumentele de monitorizare și de prognoză;
36.     salută modificarea actualului site internet al Panoramei competențelor în UE, care oferă un punct de acces central mai cuprinzător și mai ușor de utilizat la informațiile și datele privind nevoile în domeniul competențelor în ocupațiile și sectoarele din UE și care ajută factorii de decizie, experții, agențiile de ocupare a forței de muncă, precum și consilierii profesionali și cetățenii, în general, să ia decizii mai potrivite și în mai bună cunoștință de cauză;
37.     invită statele membre să facă schimb de bune practici în ceea ce privește învățământul profesional și dezvoltarea formării prin competențe, permițând astfel un acces mai bun al tinerilor la piața forței de muncă, și să revizuiască programele de formare anticipând nevoile pieței, dacă este cazul; subliniază importanța competențelor practice, antreprenoriale, de programare și digitale, considerându-le indispensabile pentru dezvoltarea profesională în secolul 21; subliniază importanța de a pune în aplicare Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 și Strategia UE privind competențele digitale; reamintește că orientarea pe tot parcursul vieții cu privire la evoluția carierei ar trebui să fie disponibilă pe parcursul întregii vieți profesionale pentru a menține și dezvolta competențele și cunoștințele individuale;
38.     încurajează statele membre să promoveze și să sprijine oportunitățile de mobilitate profesională în rândul tinerilor ucenici, pentru a le permite să-și dezvolte competențele prin contactul cu alte sisteme de formare și alte tipuri de întreprinderi, dar și să le ofere posibilitatea de a practica o limbă străină, ceea ce îi va ajuta să se integreze în mod durabil pe piața locurilor de muncă;
39.     evidențiază importanța dezvoltării competențelor interpersonale („soft skills”), care facilitează negocierea cu succes pe piața locurilor de muncă și dezvoltarea unei cariere profesionale și care constituie o completare esențială a cunoștințelor și a experienței profesionale;
40.     subliniază necesitatea urgentă de a promova învățarea informală și non-formală, precum voluntariatul, care reprezintă o ocazie inestimabilă de dobândire de către tineri a competențelor de care au nevoie în viața profesională;
41.     reamintește că învățarea non-formală și informală sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor netehnice, cum ar fi competențele comunicative și decizionale; solicită, prin urmare, investiții în oportunități favorabile incluziunii în materie de învățare non-formală și informală și recunoașterea impactului și a valorii experienței, aptitudinilor și competențelor dobândite;
42.     solicită insistent crearea unui sistem de formare și de studii care să propună abordări inovatoare, dar accesibile, și care să se concentreze pe dezvoltarea competențelor de bază, precum și a abilităților intelectuale și tehnice;
43.     subliniază importanța dezvoltării în continuare a instrumentului EURES, în special în zonele de frontieră, pentru a încuraja tinerii să manifeste interes pentru ofertele de muncă, de stagii sau de ucenicii din străinătate, precum și să îi sprijine în proiectele lor de mobilitate prin furnizarea de asistență și consiliere în legătură cu aceste proiecte;
44.     reamintește că politicile educaționale și în materie de competențe nu ar trebui să vizeze doar satisfacerea nevoilor pieței muncii, ci și să înzestreze persoanele cu competențele transversale necesare pentru a se dezvolta ca cetățeni activi și responsabili; le solicită Comisiei și statelor membre să respecte faptul că educația și formarea constituie un drept fundamental și posedă o importantă valoare intrinsecă;
45.     subliniază importanța unei educații holistice, de exemplu sub forma unei educații civice, care ar trebui să fie o parte integrantă a tuturor formelor de educație, contribuind astfel la pregătirea tinerilor pentru tranziția către o viață profesională;
46.     subliniază importanța dezvoltării capacității de învățare a studenților și necesitatea de a le oferi acestora strategii eficace de învățare; subliniază că a învăța cum se învață va facilita dobândirea cunoștințelor, competențelor, atitudinilor și aptitudinilor care le permit persoanelor să-și stabilească, să-și planifice și să-și atingă propriile obiective de învățare și să devină persoane care învață autonom, capabile să facă față schimbărilor profunde care se produc pe piața muncii;
47.     subliniază că practicarea sportului le oferă participanților oportunități pentru dezvoltarea unei mari varietăți de competențe transversale, care pot crește capacitatea lor de inserție profesională și îi pot ajuta să devină lideri de succes și să își îndeplinească obiectivele; subliniază, de asemenea, legătura dintre practicarea sportului, capacitatea de inserție profesională, educație și formare;
48.     își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea punctajului obținut în cadrul ultimului studiu PISA (Programul privind evaluarea internațională a elevilor) în unele state membre ale Uniunii Europene; invită statele membre să facă din educație o prioritate absolută pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020;
49.     subliniază că formarea la locul de muncă și ucenicia de calitate și formatoare, susținută de parteneriate între școli, instituții de formare și întreprinderi, reprezintă modalități de îmbunătățire a accesului tinerilor la piața muncii, iar o utilizare mai bună a acestor oportunități ar putea crește numărul de potențiali candidați pentru posturile vacante prin îmbunătățirea orientării profesionale și, de asemenea, le-ar îmbunătăți nivelul de pregătire pentru a intra în lumea muncii; ia act de succesul acestor măsuri în unele state membre; sugerează că schimbul de bune practici în acest domeniu ar contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor; subliniază faptul că stagiarii dezavantajați au nevoie de un sprijin special, de exemplu meditații și cursuri ajutătoare, precum și asistență pentru întreprinderi în vederea îndeplinirii sarcinilor lor administrative și organizatorice;
50.     subliniază valoarea uceniciilor de înaltă calitate în toate sectoarele și invită Comisia și statele membre să încurajeze femeile să accepte ucenicii și profesii practicate în mod tradițional de bărbați;
51.     subliniază că ar trebui promovată o tranziție lină de la educație la ocuparea unui loc de muncă, completând educația teoretică cu pregătirea practică și integrând competențe care favorizează încadrarea în muncă în programa școlară de bază, oferind stagii de calitate, după cum stipulează Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor, precum și prin recunoașterea calificărilor dobândite în educația formală și non-formală sau în timpul experiențelor de voluntariat; subliniază faptul că stagiile/stagiile de formare de înaltă calitate ar trebui să aibă întotdeauna rezultate clare ale învățării, iar stagiarii nu ar trebui exploatați;
52.     reamintește că stagiile și uceniciile de înaltă calitate care reflectă nevoi reale ar trebui să ducă la ocuparea unui loc de muncă și că stagiile ar trebui să pregătească stagiarul pentru o slujbă și condamnă orice formă de abuz, inclusiv stagiile false care îi împiedică pe lucrători să beneficieze de drepturile de securitate socială; subliniază că stagiile ar trebui să ducă la îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională; invită statele membre să adopte măsuri disuasive pentru a împiedica abuzurile legate de statutul de stagiar și să intensifice companiile de informare cu privire la drepturile stagiarilor;
53.     salută Cadrul de calitate pentru stagii și Alianța europeană pentru ucenicii; subliniază că este important ca Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea lor în aplicare în statele membre; îndeamnă Alianța pentru ucenicii să promoveze accesul tinerilor la ucenicii, solicitând eliminarea unor bariere cum ar fi taxele pentru educația ucenicilor;
54.     reamintește, în ceea ce privește competențele statelor membre în acest domeniu, că un model dual de educație și dobândirea de competențe practice, sociale și de comunicare sunt deosebit de importante; subliniază că competențele societale și de comunicare ar putea spori încrederea în sine a tinerilor și ar putea facilita intrarea acestora pe piața muncii; subliniază că acest model dual trebuie adaptat contextului social, economic și cultural al fiecărei țări și nu trebuie considerat drept unicul sistem de învățământ profesional și tehnic corect; solicită, prin urmare, recunoașterea și consolidarea învățării duale la toate nivelurile;
55.     solicită o mai bună cooperare între instituțiile de învățământ – atât cele profesionale, cât și cele de învățământ superior – și antreprenori pentru elaborarea unei programe de învățământ adaptate nevoilor pieței muncii;
56.     subliniază avantajele unei abordări a educației flexibile și orientate către elevi, care să permită schimbarea sau adaptarea direcției studiilor în funcție de nevoile elevilor, care nu mai sunt obligați să se cantoneze la opțiunea lor inițială;
57.     avertizează statele membre cu privire la dispersia existentă la nivelul tipurilor de contracte propuse tinerilor; solicită analizarea în mai mare măsură a acestei chestiuni în vederea sporirii eficacității;
58.     invită statele membre să sporească atractivitatea studiilor și programelor dedicate științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), pentru a aborda penuria actuală din acest domeniu; subliniază totuși că disciplinele umaniste și cunoștințele generale sunt indispensabile pentru utilizarea eficace a oportunităților oferite de disciplinele STIM și, astfel, ar trebui să fie sprijinite efectiv în cadrul instituțiilor lor și să joace un rol explicit în elaborarea programei instituționale; invită statele membre să încurajeze o abordare transsectorială între diferitele domenii în cadrul instituțiilor de învățământ, cum ar fi programele comune în domeniul artelor, științei, TIC, ingineriei, afacerilor și în alte domenii relevante;
59.     încurajează statele membre să includă de urgență noile tehnologii în procesul de învățare și să intensifice, la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, activitățile de formare în domeniul TIC și cele axate pe dezvoltarea competențelor în domeniul informatic, inclusiv pentru personalul didactic, pentru a oferi diplome și programe de studiu mai bine corelate cu evoluțiile digitale și a motiva tinerii să studieze TIC și să se angajeze în cariere legate de aceasta; subliniază nevoia de a construi o bază tehnologică mai bună în școli și universități și de a furniza infrastructura necesară; subliniază de asemenea, în această privință, importanța resurselor educaționale deschise (OER), care asigură accesul tuturor la educație, crescând capacitatea de inserție profesională prin sprijinirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții ; reamintește că este necesar ca fetele și femeile tinere să fie încurajate să urmeze studii în domeniul TIC;
60.     subliniază necesitatea de a elabora măsuri care să încurajeze fetele să se implice în domeniile STIM și de a stabili orientări profesionale de calitate care să le sprijine să își continue carierele profesionale în acest domeniu, deoarece femeile sunt în continuare mult subreprezentate în profesiile STIM, reprezentând doar 24 % din specialiștii din domeniul științei și ingineriei și deoarece profesiile STIM se numără printre primele 20 de tipuri de posturi vacante greu de acoperit în statele membre;
61.     subliniază că, în pofida ratelor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în unele state membre și a locurilor de muncă neocupate în altele, mobilitatea profesională în interiorul UE rămâne scăzută; reamintește, prin urmare, importanța mobilității lucrătorilor pentru asigurarea unei piețe a muncii competitive și subliniază necesitatea reducerii barierelor lingvistice și culturale susceptibile de a reduce mobilitatea prin punerea la dispoziția șomerilor a unor cursuri de limbă adaptate diverselor sectoare și a unor formări în domeniul comunicării interculturale;
62.     subliniază că este important să se încerce soluționarea problemei reprezentate de deficitul de competențe și de inadecvarea competențelor la cerințele pieței muncii, prin promovarea și facilitarea mobilității persoanelor care învață, precum și prin recunoașterea transfrontalieră a calificărilor, prin intermediul unei utilizări mai bune a tuturor instrumentelor și programelor UE, cum ar fi Erasmus+, Cadrul european al calificărilor, pașaportul european al competențelor, Garanția pentru tineret, Europass-CV, Certificatul de abilități antreprenoriale, EURES, Alianțele cunoașterii, Alianța europeană pentru ucenicii, Sistemul european de credite transferabile, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET); evidențiază importanța ESCO, care identifică și clasifică aptitudinile, competențele și calificările relevante pentru piața muncii din UE, pentru educație și pentru formare, în 25 de limbi europene; subliniază, în acest context, importanța transferabilității adecvate a drepturilor sociale în interiorul Uniunii și reafirmă importanța, în această privință, a programului Erasmus+, a Fondului social european și a EURES; solicită statelor membre să promoveze cursurile de formare în anumite sectoare în care există decalaje specifice între cerere și ofertă;
63.     încurajează utilizarea optimă a fondurilor UE existente, precum programul Erasmus+, pentru stimularea dezvoltării aptitudinilor și competențelor transversale în rândul tinerilor, în vederea soluționării mai eficace a problemei șomajului în rândul tinerilor în UE;
64.     indică faptul că Erasmus+ este un instrument esențial pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic în UE și încurajează schimburile internaționale în scopul formării profesionale;
65.     reamintește că implementarea eficace a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor poate contribui și la îmbunătățirea oportunităților pe care le au tinerii pe piața muncii, prin depășirea deficitului educațional și prin furnizarea de competențe adecvate nevoilor unei piețe a muncii și unei economii sustenabile, și poate oferi o experiență profesională prețioasă și facilita înființarea de întreprinderi de succes; subliniază, în acest scop, că este vital să se analizeze adevăratele nevoi ale tinerilor în materie de angajare și sectoarele care au cu adevărat potențial de creare de locuri de muncă, precum economia socială și economia verde, monitorizându-se în același timp în mod constant și atent nu numai proiectele, ci și agențiile care le furnizează, și elaborându-se rapoarte periodice privind rezultatele acestor măsuri în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor;
66.     subliniază necesitatea simplificării măsurilor administrative de punere în aplicare a Garanției pentru tineret și necesitatea eliminării urgente a oricărei forme de birocrație care ar putea limita eficiența acesteia;
67.     salută decizia recentă a colegiuitorilor UE de a crește prefinanțarea pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care urmărește să faciliteze implementarea acestei inițiative importante pentru regiuni și state care se confruntă cu dificultăți financiare; solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să utilizeze fondurile disponibile pentru realizarea îmbunătățirilor necesare și crearea unor soluții durabile în locul unor soluții ad-hoc; solicită statelor membre să pună în aplicare în mod rapid și eficient programele operaționale ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
Egalitatea de șanse
68.     subliniază că dezvoltarea competențelor, dacă este realizată ca un concept integrat, ar putea deveni un mecanism care promovează și duce la egalitatea de șanse pentru persoanele provenind din grupuri defavorizate, inclusiv minoritățile defavorizate, în special pentru copiii și tinerii care provin din familii afectate de sărăcie și șomajul pe termen lung, imigranții dezavantajați și persoanele cu handicap; subliniază că, pentru furnizarea unei forțe de muncă productive și înalt calificate pe piața muncii, sunt extrem de importante prevenirea și sprijinul și consilierea pe tot parcursul vieții, acordate cât mai devreme posibil grupurilor defavorizate; subliniază, de asemenea, necesitatea sprijinirii și dezvoltării competențelor angajatorilor, agenților de recrutare și responsabililor de resurse umane pentru sprijinirea includerii grupurilor defavorizate pe piața muncii; subliniază că incluziunea persoanelor celor mai defavorizate presupune formarea corectă a angajatorilor, a echipelor de resurse umane și a profesorilor pentru a sprijini cât se poate de bine persoanele cele mai defavorizate în vederea integrării lor într-un mod cât mai eficace; reiterează importanța accesului universal la educație pentru toți;
69.     subliniază că dezvoltarea abilităților de relaționare este deosebit de importantă pentru toți tinerii, dar în special pentru cei cu experiență în muncă limitată și pentru cei care provin din grupurile subreprezentate și defavorizate; subliniază că predarea cunoștințelor în materie de relaționare poate constitui o strategie de facilitare a ocupării forței de muncă, dezvoltării carierei și a explorării;
70.     subliniază faptul că, deși femeile reprezintă cea mai mare parte (60 %) a absolvenților de studii superioare din Uniunea Europeană, rata lor de angajare și evoluția carierei lor nu reflectă potențialul lor deplin; subliniază faptul că realizarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și pe termen lung depinde de reducerea decalajului dintre nivelul de studii al femeilor și poziția lor pe piața muncii, în primul rând prin depășirea segregării orizontale și verticale;
71.     subliniază necesitatea ca agențiile de ocupare a forței de muncă să depună eforturi suplimentare pentru a elimina barierele fizice care pot împiedica persoanele cu handicap să aibă acces la serviciile lor, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
72.     îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze bunele practici și să sprijine includerea tinerilor cu handicap în sistemele de învățământ, inclusiv în programele de învățare pe tot parcursul vieții, și pe piața muncii prin intermediul unor măsuri precum investițiile în inițiativele de antreprenoriat social care îi sprijină pe acești tineri, sau stimulentele financiare acordate organizațiilor care îi recrutează;
73.     subliniază importanța de a se garanta că persoanele cu handicap au acces la granturi și sprijin financiar, care ar trebui să fie o parte integrantă a programelor de informare și educație menite să promoveze antreprenoriatul;
O nouă generație, noi oportunități, noi provocări
74.     constată că tinerii crescuți într-o epocă a progreselor tehnologice rapide au nu numai potențial, talente și competențe, ci și valori și priorități diferite de cele ale generațiilor anterioare și, prin urmare, merită subliniat că este nevoie de programe și inițiative care să creeze o punte între generații; ia act de faptul că acest lucru va contribui, de asemenea, la înțelegerea atuurilor tinerei generații, cum ar fi posibilitatea de a realiza mai multe sarcini concomitent, creativitatea, mobilitatea,deschiderea față de schimbare și, mai ales, munca în echipă; subliniază că sistemele de educație și de formare trebuie să fie suficient de flexibile pentru a permite dezvoltarea plenară a competențelor și talentelor tinerilor ; subliniază, de asemenea, că serviciile de recrutare și de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie bine pregătite și să aibă competențele necesare pentru a înțelege noua generație; ia act, de asemenea, de faptul că nu toți tinerii dețin în mod automat abilitățile și competențe necesare pentru a răspunde pe deplin cerințelor digitale și reamintește, prin urmare, că acordarea unei formări și a unui acces egal tuturor la instrumentele digitale este mai importantă ca niciodată;
 
o
o     o
75.     încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

---