Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Participarea doamnei senator Gabriela Crețu la Reuniunea președinților Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (21-22 ianuarie 2018, Sofia)

    Doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României, a participat în perioada 21-22 ianuarie a.c., la Reuniunea președinților Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC), eveniment  care a avut loc la Sofia, în cadrul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. 
    Conferinţele organelor specializate în afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene (COSAC) sunt organizate de statul membru UE deţinător al Preşedinţiei Consiliului şi reprezintă cel mai important for de dezbatere a problemelor europene între membrii parlamentelor naţionale din cadrul Uniunii.
    Întâlnirea s-a axat pe trei tematici principale: dezbaterea priorităţilor preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene, prezentată de doamna Lilyana Pavlova, ministerul  delegat pentru preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene, viitorul Uniunii Europene, la care vorbitori principali au fost: doamna Iliana Iotova, vicepreşedintele Republicii Bulgare alături de domnul Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi doamna Iskra Mihaylova, preşedintele Comisiei pentru dezvoltare din Parlamentul European şi rolul strategiilor macro-regionale ale UE pentru dezvoltarea durabilă, stabilitate și securitate.
    Președinta Comisiei pentru afaceri europene a intervenit în deschiderea Conferinţei COSAC pentru a exprima opinia sa cu privire la grupul de lucru privind subsidiaritatea, organizat la iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene şi gestionat de domnul Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. 
    Doamna senator Gabriela Crețu a punctat necesitatea unei clarificări din partea domnului Frans Timmermans, cu privire la obiectivele asumate de grupul de lucru, în contextul în care Comisia Europeană şi-a propus pentru sine "să facă mai puțin dar mai eficient" iar  parlamentele naționale îşi propun „să facă mai mult dar mai puţin eficient”. 
    În cadrul discuţiilor despre viitorului Uniunii Europene, domnia sa a susţinut că: „a sprijini Uniunea este foarte bine, dar a defini ce fel de putere ne dorim şi stabilind politici coerente pentru viitor, este cu mult mai bine”.  Totodată, a afirmat că „este obligatoriu să realizăm un adevărat echilibru între controlul riscurilor (politicile de austeritate promovate până acum) și împărțirea riscurilor (instrumentele de solidaritate și politicile de coeziune)”. De asemenea, a punctat faptul că multe dintre propunerile lansate în cadrul dezbaterilor publice sunt profund dezechilibrate, alimentând divergențele iar în cel mai bun caz, păstrând diferențele existente. În acest sens, a recomandat să fie cerut sprijinul Conferinței interparlamentare privind guvernanța și stabilitatea pentru definirea măsurilor concrete. 
    Doamna senator consideră că evoluţia euroscepticismului nu se datorează, în principal, lipsei instituțiilor democratice sau problemelor legate de subsidiaritate ci scăderii legitimități la nivel european și național, a creşterii sărăciei, dar şi a creşterii sentimentului, în anumite noi state membre, că se doreşte o Uniune Europeană mai puternică dar fără anumite state. 
    De asemenea, doamna senator Gabriela Creţu, a afirmat că „într-o Uniune care se confruntă cu tot mai multe inegalități” pentru redobândirea speranței cetățenilor este necesar „să definim, să creăm și să furnizăm noi bunuri publice europene, pe lângă pacea ca cea mai mare realizare europeană”.  În continuarea ideii, a precizat că legitimitatea tehnocratică trebuie înlocuită cu o contribuție reală democratică iar „globalizarea rea promovată prin tratatele comerciale care a generat migrația şi a subminat sistemele sociale din interior, cu o globalizare bună, socială, umană şi sensibilă”.
 



Go to top