Doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senat, a condus delegația Senatului României, în perioada 18-19 februarie, la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană – Semestrul European, desfășurată la Bruxelles. Din delegație au mai făcut parte domnii senatori Bodog Florian-Dorel și Vasile Ilea. Reuniunea, organizată de Parlamentul României și Parlamentul European, se înscrie în seria de conferințe interparlamentare din cadrul Președinției rotative a Consiliului UE, deținute de țara noastră.  Printre temele abordate în cadrul conferinței s-au numărat: cadrul financiar multianual 2021-2027; Reformarea sistemului financiar european; Convergență, stabilitate și coeziune în Uniunea economică și monetară - rolul cadrului financiar multianual; Semestrul European – efectele în practică pentru coordonarea politicilor economice.
În intervențiile sale din a doua zi de conferință, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a subliniat că funcționarea statului democratic ar trebui să ofere cetățenilor bunuri publice de bază. Atunci însă când nu se îndeplinește această sarcină, coeziunea socială este afectată, apar consecințe negative iar "capitalul social" și "structura socială" se diluează. Ori de câte ori inegalitatea traversează granița tolerabilă de către cetățeni, atunci când simțul justiției sociale și corectitudinii este ignorat, democrația este subminată. Din acest motiv, proiectul european de "contract social" pare să se descompună în numeroase state membre, fiind necesare politici mai cuprinzătoare.
În acest context, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția că “este pentru prima dată când un Cadru Financiar Multianual a fost lansat fără a avea o nouă strategie ca Strategia de la Lisabona sau cu strategia actuală pentru 2020. Aceasta încercare de a continua cu abordarea "ca de obicei" nu mai funcționează însă!” În sprijin a adus drept argumente faptul că bugetul UE reflectă o paradigmă "tranzacțională", această logică reducând posibilitatea de a se atinge obiective comune; "balanțele nete" contează pentru guverne mai mult decât "bunurile publice europene"; sistemul de reduceri/corecțiile ilustrează logica tranzacțiilor între statele membre (cazul britanic este notoriu, dar mai există și altele); fondurile de dezvoltare nu sunt "granturi" acordate de unele state altora, ci corespund logicii creării unor condiții de concurență echitabile într-o piață unică caracterizată prin asimetrii; piața unică implică o economie fără frontiere, dar cu responsabilități naționale delimitate de frontiere și state membre care renunță deja la instrumentele lor monetare și comerciale de intervenție economică; pericolul reducerii drastice a fondurilor pentru dezvoltarea regională și agricolă comună.”
De asemenea, în cadrul panelului referitor la prioritățile investiționale europene post-2020, doamna senator Crețu a evidențiat faptul că planul Juncker a introdus o nouă idee: există investiții rele (investiții publice directe care ar pune în pericol consolidarea fiscală) și investiții bune (cele private, dar finanțate cu fonduri și prin mecanisme public garantate).
“Asta nu este politică economică! E ideologie pură. Ideologiile nu au nimic rău în ele însele; doar faptul că exista una singură ne sperie; și asta se întâmplă în ciuda rezultatelor. Planul Juncker a avut un mare succes în mobilizarea banilor, dar este prea devreme pentru o evaluare a acestui tip de instrument financiar. Nimeni nu a putut spune cât de dependente de sistemul bancar au devenit statele membre și cât de accesibile au devenit investițiile pentru cetățeni. Ținând cont de actuala neliniște socială care se vede aproape peste tot, pentru a apăra democrația și Europa socială, trebuie să dezvoltăm bunuri și servicii publice europene. Fără ele, rolul instituțiilor publice și încrederea cetățenilor în ele ar deveni tot mai slabe, ceea ce este periculos și dăunător” – a concuzionat domna senator Gabriela Crețu.
În cadrul conferinței, au mai fost prezenți lideri ai Comisiei Europene, comisarii Valdis Dombrovskis, Marianne Tyssen, Gunther Oettinger, Pierre Moscovici, oficiali din cadrul instituțiilor zonei euro precum și președintele Parlamrntului European, domnul Antonio Tajani.