Noul Cod Silvic, în forma transmisă de Ministerul Mediului, nu protejează pădurile din România de tăierile ilegale și duce și la ratarea a mare parte din reformele cerute în PNRR, implicit la pierderea a sute de milioane de euro. Aceasta este concluzia dezbaterii publice organizate de  senatorul USR Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat, împreună cu Comisia pentru ape și păduri. La dezbatere au participat, alături de parlamentari și ministrul Mediului, Mircea Fechet, și reprezentanți ai mai multor organizații de mediu și reprezentanți ai industriei prelucrătoare a lemnului.

Noul Cod Silvic este jalon în PNRR și avea termen de adoptare acum un an. Dar întârzierea nu justifică nici trecerea Codului prin Parlament pe repede-înainte, fără o dezbatere serioasă, și nici adoptarea unor prevederi care nu asigură protecția pădurilor și exploatarea rațională a fondului forestier.

„Avem în continuare problema arborilor din parcuri, care nu sunt protejați. Cei care au tăiat ilegal în parcul IOR au plătit o amendă de 25 de lei, atâta tot. Mă bucur că Ministerul susține, pe vorbe, reintroducerea confiscării vehiculelor folosite pentru transportul ilegal de material lemnos, dar, ce să vezi, în forma plecată de la Ministerul Mediului, prevederea lipsește. La fel și în privința accesului liber în pădure pentru turiști și vizitatori, una spune Ministerul și alta scrie în Codul Silvic propus de același minister!”, spune Diana Buzoianu, deputată USR.

De asemenea, deputata USR atrage atenția că din Codul Silvic a dispărut și obiectivul privind împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de cel puțin 20.000 ha/an până în 2035, pentru care există finanțare prin PNRR.

Mihai Goțiu, activist de mediu și fost senator USR, a atras atenția că, în lipsa unor măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, fondul forestier este în pericol. El afirmă că tăierile ilegale trebuie privite ca un act de crimă organizată, căci la distrugerea pădurilor contribuie, în egală măsură, și cei care taie lemnul în pădure, și cei care îl transportă, și cei care îl procesează sau îl vând.

„Ceea ce este acum în Codul Penal este insuficient. Tăierea pădurii este un fapt antisocial grav, cu consecințe majore atât din punct de vedere economic, cât și de mediu. Nu este vorba doar de valoarea lemnului din camion, ci de o întreagă rețea de criminalitate organizată. Nu este vorba de un singur transport de 5 sau 10 metri cubi de masă lemnoasă, ci de o faptă care se repetă și se repetă. Confiscarea camioanelor folosite la transportul lemnului tăiat ilegal trebuie să fie inclusă în noul Cod Silvic”, afirmă Mihai Goțiu, membru USR și activist de mediu.

 „Codul Silvic este cea mai importantă lege pentru protejarea pădurilor și exploatarea rațională a lemnului pe care o dezbatem în această legislatură. Este o lege care va afecta generații întregi de acum încolo. Trebuie să avem în vedere obiective pe termen lung și foarte lung, care să asigure sănătatea pădurilor României și a biodiversității pentru zeci de ani de acum încolo”, susține senatorul Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat.

USR face apel la parlamentarii PSD și PNL să susțină amendamentele depuse de USR, care prevăd, printre altele:

Interzicerea construirii de case de vacanță în mijlocul pădurilor;

Introducerea infracțiunii tăierii fără drept de arbori și din afara fondului forestier național și a infracțiunii de distrugere a vegetației forestiere din intravilan;

Revenirea la confiscarea vehiculelor cu care s-a transportat ilegal material lemnos;

Instalarea de sisteme de monitorizare video în zone sensibile din păduri și stocarea imaginilor video timp de minimum 12 luni, pentru a preveni tăierea masei lemnoase;

Reglementarea accesului în pădure pentru vizitatori și turiști (fără condiții nerealiste precum aceea de a înștiința administratorul sau proprietarul înainte de a merge pedestru sau cu bicicleta prin pădure);

Realizarea Programului național de împădurire (împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de cel puțin 20.000 ha/an până în 2035);

Protejarea pădurilor virgine, a zonelor protejate, a pădurilor urbane și periurbane, prin cumpărarea de către stat a terenurilor de la proprietarii care vor să le vând.