Senatorul USR PLUS de Constanța, Remus Negoi, consideră că protejarea patrimoniului este o datorie, a noastră, a tuturor şi ne va face, pe noi toţi, ca națiune, mai bogaţi.
Într-o declarație politică susținută în Senat, Remus Negoi propune:
- Restructurarea Poliţiei de Patrimoniu.
- Crearea unui serviciu nou la nivelul IGPR, care să aibă în subordine, nemijlocit, lucrători specializaţi în patrimoniu în toate punctele vulnerabile ale ţării.
- Eliberarea de alte sarcini a celor ce se vor ocupa de protejarea patrimoniului şi dotarea lor corespunzătoare.
- Înființaerea, la nivelul IPJ-urilor, de structuri independente cu atribuţii clare de protejare a patrimoniului cultural național şi investigare a infracţiunilor care aduc atingere acestui domeniu, fără alte sarcini colaterale.
În încheiere, senatorul USR PLUS de Constanța, Remus Negoi, și-a exprimat speranța ca noul Cod al Patrimoniului, care trebuie să sprijine şi să ajute la păstrarea şi protejarea patrimoniului cultural românesc să intre cât mai repede în vigoare.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice: ”
Resuscităm Poliția Patrimoniului”
”Încep cu a spune că înfiinţarea Poliţiei Animalelor a reprezentat un mare pas înainte, spre normalitate. Cu o structură bine gândită, cu atribuţii precise ale lucrătorilor şi cu o singură ţintă, această structură va putea proteja animalele.
În acelaşi timp privim la dispariţia lentă şi aproape ireversibilă a ceea ce a fost odată Poliţia de Patrimoniu. Ea a fost concepută, la înfiinţare, ca o structură solidă, care să protejeze patrimoniul naţional - cultural al României. Un serviciu central la nivelul IGPR, subordonând direct alte servicii sau birouri teritoriale, specializate şi focusate strict pe problemele grave care au afectat considerabil moştenirea culturală, Poliţia de Patrimoniu a înregistrat în primii ani succese remarcabile, reuşindu-se recuperarea de bunuri de patrimoniu în valoare de zeci de milioane de euro. Mai mult, descurajarea consistentă a fenomenului de braconaj arheologic a reprezentat un veritabil succes înregistrat de poliţiştii de patrimoniu. Au fost încadraţi, în această structură, arheologi de valoare, capabili să discearnă orice vătămare a patrimoniului cultural naţional şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Zeci de icoane, pe lemn sau sticlă, tablouri de valoare, podoabe de aur dacice, monede din aur, argint şi bronz, scuturi de paradă de o valoare inestimabilă, au fost recuperate de structurile Poliţiei de Patrimoniu. Timp de mai bine de un deceniu, lucrătorii din cadrul Poliţiei de Patrimoniu au adus în faţa justiţiei foarte multe persoane, care au văzut în jefuirea patrimoniului cultural românesc o sursă inepuizabilă de îmbogăţire rapidă.
Din păcate, ultimii ani au dus la o slăbire a autorităţii ofiţerilor de patrimoniu din întreaga ţară. Au fost desfiinţate sau reorganizate structurile teritoriale, ofiţerii angrenaţi în poliţia de patrimoniu au fost obligaţi să se ocupe de cu totul altceva decât direcţia pe care o porniseră, iar preocuparea pentru dezvoltarea şi dotarea acestui sector s-a diminuat până la limita absurdului.
Şi toate astea, în timp ce patrimoniul continuă să se evapore din ţară sau să dispară sub ochii noştri fără putinţă de a fi recuperate. Toate astea, în timp ce în situri de maximă importanţă se ridicau clădiri moderne fără autorizaţie, în cârdăşie cu unele direcţii de cultură judeţene, monumente de for public apăreau peste noapte fără avize, monumente UNESCO erau incendiate sau brăzdate de cazmalele căutătorilor de comori, biserici-monument istoric se prăbuşeau, clădiri de patrimoniu erau demolate la comanda unor profitori, iar tablouri şi lucrări de artă dispăreau şi apăreau în colecţiile lumii. Mai mult, din cauza legislaţiei permisive şi a tentaţiei îmbogăţirii rapide, numărul detectoarelor de metale la nivelul întregii ţări, a crescut de 400 de ori din 2012 până în acest moment, producându-se pagube uriaşe stratului arheologic.
La nivelul multor judeţe din ţară nu sunt inventariate siturile arheologice şi monumentele, nu sunt localizate şi delimitate STEREO 70, deşi această activitate a fost raportată ca încheiată în urmă cu mulţi ani şi asumată cu bani mulţi din fonduri ministeriale.
De aceea, pentru a pune capăt acestui atentat la dentitatea noastră naţională, trebuie:
- Să restructurăm ceea ce a mai rămas din Poliţia de Patrimoniu.
- Să dispunem crearea unui serviciu nou, întărit cu profesionalişti, la nivelul IGPR, care să aibă în subordine, nemijlocit, lucrători specializaţi în patrimoniu în toate punctele vulnerabile ale ţării şi ne referim aici la judeţe precum Hunedoara, Constanţa, Neamț, Gorj, Sibiu, Cluj, etc. Aceste structuri teritoriale să aibă, în punctele fierbinţi, cum ar fi Munţii Orăştiei, puncte de lucru care să facă munca mai eficientă.
- Să dispunem eliberarea de alte sarcini a celor ce se vor ocupa de protejarea patrimoniului şi să fie dotaţi corespunzător aceste structuri.
- Înființăm, la nivelul IPJ-urilor, structuri independente cu atribuţii clare de protejare a patrimoniului cultural național şi investigare a infracţiunilor care aduc atingere acestui domeniu, fără alte sarcini colaterale.
Protejarea patrimoniului este o datorie, a noastră, a tuturor. Protejarea patrimoniului va aduce beneficii uriaşe întregii naţiuni şi ne va face, pe noi toţi, mai bogaţi pentru că, aşa cum spunea Nicolae lorga, un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii.
Vom face tot posibilul ca noul Cod al Patrimoniului, care trebuie să sprijine şi să ajute la păstrarea şi protejarea patrimoniului cultural românesc, să fie implementat cât mai repede! Iar Poliția Patrimoniului să devină acea instituție cu adevărat performantă, specializată exclusiv pe problemele pentru care a fost creată.”