Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicate de presă

Participarea reprezentanților Parlamentului la cea de-a 49-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei: Vicepreședinte al Senatului ales membru al Biroului APF şi contribuții importante la lucrări ale delegației române

Cea de-a 49-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) a reunit, în perioada 5-9 iunie a.c., la Montreal, peste 300 de parlamentari din 50 de țări, președinții Senatului şi Camerei Comunelor ale Parlamentului Canadei, Secretarul general şi reprezentanți ai Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) și ai altor organizații internaționale, precum și personalități ale mediului academic și universitar din țara gazdă și din întreaga lume francofonă.
Din delegația română, condusă de senatorul Sorin - Mihai Cîmpeanu, Președintele Delegației Parlamentului României la APF, vicepreședinte al Senatului României, Președintele Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), au făcut parte senatoarea Gabriela Crețu și deputatul Florin-Alexandru Alexe, membri ai Delegației române la APF.
În cadrul celei de-a 49-a Sesiuni APF au avut loc alegeri pentru ocuparea unor posturi în structura de conducere a APF.
Membrii APF au decis, în unanimitate, alegerea președintelui Delegației Parlamentului României la APF, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu, în funcția de membru al Biroului APF. Este pentru prima dată în istoria APF când o țară din regiunea Europei Centrale şi de Est obține un mandat în cadrul Biroului APF.
Totodată, senatoarea Gabriela Creţu a fost desemnată  să ocupe poziția de membră a Comitetului director al Rețelei Femeilor Parlamentare, poziție care revenea Delegației române la APF.
Programul sesiunii a inclus, printre altele, reuniunea Rețelei Femeilor Parlamentare a APF (RFP-APF), reuniuni ale comisiilor permanente şi sesiuni plenare.
În contribuţia sa la dezbaterile RFP-APF privitoare la Raportul privind stadiul ratificării Convenției de la Istanbul, senatoarea Gabriela Creţu a arătat că, deși România a ratificat Convenția și a adoptat un cadru juridic care garantează drepturile femeilor, lipsa unei legi privind reprezentarea acestora în politică rămâne o problemă critică pentru calitatea democrației românești. Privind spre viitor, alegerile parlamentare şi prezidențiale din noiembrie-decembrie a.c. oferă o fereastră de oportunitate pentru corectarea acestei situații. Este esențial ca partidele să își asume responsabilitatea promovării egalității dintre femei şi bărbați și să sprijine activ participarea femeilor în  politică. Doar prin eforturi concertate putem asigura o reprezentare echitabilă și o democrație cu adevărat incluzivă.
În cadrul Mesei rotunde organizată de Comisia pentru educație, comunicare și cultură a APF, referitoare la Corpusul legislativ privind Dezinformarea - o culegere de texte legislative şi bune practici în domeniu ale statelor francofone, s-au prezentat cele mai recente măsuri legislative şi proiecte destinate prevenirii şi stopării acestui fenomen. S-a subliniat, totodată, importanța contracarării dezinformării  şi deep-fake-ului printr-o abordare duală - legislație şi educație, precum şi deschiderea spre cooperare francofonă şi internațională între toți actorii - decidenți politici, media, sectorul privat, mediul academic şi societatea civilă, implicați în abordarea provocărilor complexe legate de integritatea informației.
În cadrul Comisiei politice a APF, deputatul Florin Alexe a prezentat o sinteză a rezultatelor Misiunii economice și comerciale a Francofoniei în Europa Centrală și de Est care s-a desfășurat la București, în luna martie a acestui an. Misiunea organizată de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior și OIF sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, a vizat creșterea investițiilor și a schimburilor economice între cele 88 de țări membre ale Francofoniei.
În intervenția sa la Raportul privind rolul cheie al multilateralismului în promovarea democrației și a unei păci durabile, discutat în cadrul Comisiei politice a APF, senatoarea Gabriela Crețu a subliniat două aspecte esențiale ale raportului, şi anume: abordarea istorică din care reiese rolul crucial al instituțiilor multilaterale în menținerea păcii globale de-a lungul ultimelor decenii; şi stabilirea unui diagnostic actual - prin analiza funcționării multilateralismului contemporan şi prin identificarea deopotrivă, a realizărilor şi a limitelor instituțiilor existente. În context, reprezentanta Senatului a propus comisiei şi raportorului să continue această cercetare critică asupra multilateralismului de ieri și de azi cu un alt raport, mai pragmatic, în care să identifice reformele care se impun.
Tema centrală a dezbaterii generale din plenul Adunării a fost inteligența artificială (IA). Schimbul de idei și bune practici a condus la stabilirea unui set de 10 principii fundamentale care vor sta la baza unui plan de acțiuni concrete în vederea implementării IA în parlamentele francofone.
În contribuţia sa la lucrări, vicepreședintele Senatului a subliniat preocuparea Parlamentului României, prin comisiile sale de specialitate, pentru crearea unui cadru de lucru extins - guvern, mediu academic, antreprenori, organizații internaționale, în vederea elaborării Strategiei Naționale pentru Inteligență Artificială 2024- 2027, în strânsă sinergie cu strategiile naționale în domenii conexe, precum: inovare, educație, ocuparea forței de muncă, securitate cibernetică.
În calitatea sa de Președinte al Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu şi-a exprimat susținerea pentru dezvoltarea cooperării francofone în domeniile științei şi cercetării şi a evidențiat implicarea Agenției Universitare a Francofoniei în gestionarea provocărilor generate de IA prin crearea, încă din 2022, a Rețelei de Cercetare Francofonă în IA (RéFIA).
De asemenea, reamintind, prin analogie, experiența învățământului online din perioada pandemiei (riscurile generate de neîndeplinirea simultană a celor 5 criterii: conectivitate generalizată; disponibilitate echipamente adecvate; conținut digital; profesori formați și platforme de evaluare online), a subliniat necesitatea unei abordări prudente în implementarea IA şi a evidențiat importanța îndeplinirii simultane a unui set de 10 criterii prealabile esențiale. O astfel de abordare este de natură să creeze condițiile pentru maximizarea potențialului IA ca factor de progres și echitate şi să minimizeze riscurile asociate, inclusiv cel al adâncirii decalajelor existente la nivel economic şi social. De asemenea, senatorul Cîmpeanu a atras atenția că dincolo de impactul tehnologic și economic, IA are un puternic impact socio-cultural.
Agenda reuniunilor plenare a inclus, de asemenea: audierea Secretarului general al OIF, Louise Mushikiwabo; modificări și actualizări ale Cadrului Strategic al APF 2023-2027; adoptarea Avizului privind  Îmbunătățirea mobilității cetățenilor în cadrul Francofoniei pentru promovarea creației, inovării și antreprenoriatului, care va fi înaintat șefilor de stat şi guvern la cel de-al XI-lea Sommet al OIF (Paris și Villers-Cotterêts, 4 și 5 octombrie 2024); adoptarea rezoluțiilor privind protejarea biodiversității, evaluarea programelor de cooperare implementate de APF, dreptul la sănătate s.a.; încheierea unor acorduri de colaborare cu Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză, cu Universitatea Senghor din Alexandria  și cu Organizația pentru Alimentație şi Agricultură a ONU.
Totodată, Adunarea a examinat și a aprobat cererile de aderare la APF înaintate de Angola (cu statut de secțiune membră), Cipru (cu statut de secțiune asociată), Districtul Puducherry din India (cu statut de observator), precum și cererea de modificare de statutului Andorei la APF, din secțiune asociată în secțiune membră.
În perioada iulie 2024 - iulie 2026, președinția APF va fi deținută de Hilarion Etong, prim - vicepreședintele Adunării Naționale a Camerunului.
În paralel cu sesiunea plenară anuală a APF, s-au desfășurat lucrările celei de-a X-a ediții a Parlamentului Francofon al Tinerilor (Montreal, 4-9 iulie 2024), care sărbătorește în 2024, două decenii de existență. La reuniune au participat 81 de tineri din partea a 41 de parlamente ale APF din Africa, America, Asia și Europa. La inițiativa Președintelui AUF, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu, pentru prima dată de la crearea Parlamentului Francofon al Tinerilor (PFT), Agenția Universitară a Francofoniei s-a asociat PFT prin participarea a 4 reprezentanți ai Rețelei sale de lideri proveniți de pe cele patru continente.
România a fost reprezentată la reuniunea PFT de doi studenți, Beatrice-Iuliana Uța și Mihai-Valentin Mihăilă. Beatrice – Iuliana Uța a fost aleasă Vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Parlamentare a PFT.
Temele comune de dezbatere PFT au fost: Combaterea insecurității în rândul tinerilor; Promovarea utilizării oficiale și în masă a limbii franceze în secolul XXI; Reglementarea activității influencerilor; Favorizarea angajamentului civic al tinerilor în viața reală, mai degrabă decât pe rețelele sociale. Reprezentanții PFT au prezentat rezoluțiile adoptate în plenul APF, acestea urmând să fie înainte oficial Secretarului General al OIF la Sommet-ul din toamna acestui an.
 
Informații suplimentare
Parlamentul Francofon al Tinerilor (PFT) a fost creat prin decizia Conferinței Șefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză - Sommet-ul  Organizației internaționale a Francofoniei (OIF), în septembrie 1999 (Canada). Începând cu anul 2001, PFT se reunește o dată la doi ani, concomitent cu sesiunea plenară anuală a APF,  sub coordonarea APF, ajungând, în prezent, la cea de-a zecea ediție. În cadrul sesiunilor PFT, participanții au ocazia de a lua parte la o simulare a activităților parlamentare, familiarizându-se astfel cu procedurile și mecanismele democrației parlamentare.



Go to top