În perioada 27-29 octombrie a.c., o delegație a Senatului României, formată din senatorii Gabriela Crețu și Dănuț Bica, a participat la cea de-a 72-a reuniune plenară a Conferinței Organelor specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC), desfășurată la Budapesta, Ungaria.
Conferința s-a axat pe evaluarea programului şi a rezultatelor Preşedinţiei maghiare a Consiliului UE, starea Uniunii Europene în contextul tranziţiei instituţionale şi a celor 15 ani de la aplicarea Tratatului de la Lisabona, precum şi abordări referitoare la tendinţele demografice europene, securitatea şi apărarea UE. Printre vorbitorii principali s-au numărat: Laszlo Kover, președintele Adunării Naționale a Ungariei, János Bóka, ministrul Afacerilor Uniunii Europene din Ungaria, Sven Simon, președintele Comisiei pentru Afaceri Constituționale, Parlamentul European, Alessandro Giglio Vigna, președintele Comisiei pentru politici ale Uniunii Europene din Camera Deputaților, Parlamentul Italiei, Esteban González Pons, vicepreședinte al Parlamentului European, Péter Sztáray, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria.
Senatoarea Gabriela Crețu, membru desemnat să reprezinte Comisia pentru afaceri europene, a intervenit în secțiunea referitoare la „tendinţele demografice europene şi soluţiile la nivel naţional şi european”. Domnia sa a afirmat că ”tendințele demografice actuale sunt văzute ca o tragedie. <<Tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte>> reprezintă un vis universal al umanității. Trăind mai mult, acest vis devine realitate. A decide când și câți copii să aibă, a fost un drept pentru care familiile au luptat de mult timp. O mobilitate atât de constrânsă în UE a fost un coșmar, nu un vis, pentru unele state membre care au pierdut, în condiții de pace, aproximativ 20% din populația lor activă și calificată, atunci când alte state membre au primit resurse umane valoroase. Fără îndoială, este o provocare să organizezi societatea într-o manieră funcțională în noua situație”.
Natalitatea scăzută este un semn al unei crize societale profunde. Din această perspectivă, vorbitorul român a transmis următoarele mesaje:
”A. În cazul crizei economice, reducerea inegalităților și declararea locuinței drept al omului, este obligatorie. Dormitul pe stradă nu este bun pentru natalitate; nici să te muți dintr-un loc în altul doar pentru a supraviețui.
B. În cazul schimbărilor produse de tehnologie, trebuie să acordăm atenție faptului că roboții înlocuiesc oamenii fără a fi plătite contribuții cuvenite la sistemele sociale.
C. Dacă relațiile virtuale sau lipsa relațiilor sunt preferate în locul formării unei familii, schimbarea comportamentelor umane este periculoasă pentru viitorul umanității
Totuși, văzând ușurința cu care alimentăm războaie ucigașe, nivelul șomajului, numărul tinerilor care nu sunt în nicio formă de educare sau de activitate (NEETs), nu mă pot abține să observ un pic de ipocrizie în plângerile noastre despre demografie. În plus, să nu uităm pericolul instrumentalizării ființelor umane, văzându-le doar drept capital uman necesar pentru economie sau o povară pentru sistemele de securitate socială; nici pericolul rasismului, atunci când punem împreună problemele demografice și migrația, sugerând că unii copii sunt buni și alții, nu”.
În cadrul sesiunii axate pe tematica securității şi apărării, senatoarea Crețu a sublinat că „riscul pentru creșterea puterii ilegitime a complexului militar industrial există și va persista. Acestea sunt cuvintele președintelui Eisenhower, nu ale mele, dragi colegi (1961)! S-a dovedit a avea dreptate. Uniunea Europeană a evitat până acum această capcană. Dar nu învățăm din greșelile celorlalți! Apărarea nu înseamnă începerea unei noi curse a înarmărilor și să ducem războaie; este vorba despre cum să ne organizăm pentru a păstra pacea!
Este inutil să investim o parte din bugetul nostru mic european în industria militară fără câteva condiții: autonomie strategică, respectiv o politică externă comună să aibă aceeași direcție - a păcii, principala noastră valoare comună, tratate globale de control al armamentului care împiedică escaladarea ulterioară, așa cum am avut în trecut și construirea interoperabilității echipamentelor militare existente. 23 dintre statele membre ale Uniunii sunt deja membre ale unei alianțe militare care deține, în principal, armata și echipamentul statelor membre. 4 state membre ale Uniunii doresc să-și păstreze neutralitatea”. În final, domnia sa a conchis că: ”în loc să unim Europa prin apărare, ne confruntăm cu pericolul de a diviza politica internă de apărare a fiecărui stat membru”.
Elemente de context:
Plenara Conferinței comisiilor pentru afaceri europene a parlamentelor din Uniunea Europeană reunește delegații ale comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naționale ale statelor membre și observatori din țările partenere din UE.
În cadrul conferinței, parlamentarii au ocazia să discute aspecte ale agendei europene şi să facă schimb de bune practici parlamentare. Reuniunea plenară a COSAC închide seria evenimentelor organizate de Ungaria, în cadrul dimensiunii parlamentare a Președinției rotative a Consiliului UE, după mandatul deținut de Belgia. Este o practică obișnuită pentru delegațiile COSAC să prezinte contribuții şi concluzii comune în atenția Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei Europene.