USR a atacat la Curtea Constituțională hotărârea Senatului de revocare a Ancăi Dragu din funcția de președinte al Camerei Superioare, argumentând că PSD, PNL și UDMR au încălcat în mod abuziv atât prevederi constituționale, cât și Regulamentul Senatului. Prin demersul de marți, noua alianță toxică a încercat pervertirea rezultatului alegerilor din noiembrie 2020.

În sesizarea depusă la CCR, USR arată că hotărârea adoptată marți de Senat încalcă art. 64 alin. (2) din Constituție, care stipulează că „președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor”. În argumentare sunt invocate decizii ale CCR potrivit cărora prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu, ci, dimpotrivă, revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită.

USR consideră și că hotărârea Senatului de revocare a Ancăi Dragu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul supremației legii și a Constituției, respectiv art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 și art. 37.

„În esență, prin principiul configurației politice a Camerelor Parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral se desemnează atât preşedintele Senatului, cât şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Sintagma utilizată de art. 64 din Constituţie, şi anume «configuraţia politică a fiecărei Camere», vizează numai ipoteza pe care o are în vedere art. 63 alin. (3), adică a convocării Parlamentului nou ales de către Preşedintele României în cel mult 20 de zile de la alegeri, iar nu şi situaţiile ce s-ar crea în timpul legislaturii prin desfacerea unor alianţe politice şi constituirea altora”, se arată în sesizarea USR.

De altfel, CCR a hotărât (Decizia nr. 601/2005) că „dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, sunt neconstituţionale pentru că, în pofida prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituţie care instituie criteriul configuraţiei politice la alcătuirea Biroului permanent, cu consecinţa aplicării aceluiaşi criteriu la revocarea membrilor acestui organ, s-a condiţionat revocarea de criteriul majorităţii, în înţelesul cantitativ, de majoritate a senatorilor îndrituită să facă propunerea de revocare. Instituirea unui asemenea criteriu, care exclude configuraţia politică a Parlamentului, stabilită prin voinţa cetăţenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem şi îi substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii şi recompunerii forţelor politice în Parlament în funcţie de factori neavuţi în vedere de electorat, încalcă litera şi spiritul Constituţiei şi deschide calea instabilităţii activităţii parlamentare”.

Prin urmare, revocarea președintelui Senatului nu poate conduce la pierderea, de către grupul parlamentar din care acesta provine, funcției de președinte, funcție dobândită în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, precum și în temeiul principiului configurației politice, principiu de rang constituțional.

„Nu putem schimba arhitectura constituțională în funcție de alianțe politice conjuncturale!”, declară liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail.

În data de 23 noiembrie 2021, Biroul Permanent al Senatului a decis punerea pe ordinea de zi a plenului Senatului propunerea de revocare a Ancăi Dragu din funcția de Președinte al Senatului, propunere semnată de senatorii Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD, Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL și Lorand Turos, liderul grupului UDMR.
Plenul Senatului a adoptat propunerea cu 82 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 9 abțineri. Propunerea de revocare nu a menționat niciun temei regulamentar sau legal ci doar schimbarea configurației alianțelor politice din Parlament.