În data de 20 și 27 octombrie 2015 au avut loc şedinţele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.
La punctual 1 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 450 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid.
În ședințele Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 13 octombrie și din data de 27 octombrie a fost analizat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne. La lucrările Comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Au fost analizate avizul negativ al Comisiei de politică externă, avizul negativ al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, avizul favorabil al Comisiei economice, industrie și servicii și avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Obiectivul major al acestei propuneri este crearea unui mecanism permanent clar și eficient în privința acordării protecției internaționale. Prezenta propunere modifică Regulamentul (UE) nr. 604/2013 și, prin urmare, ar trebui adoptată în baza aceluiași temei juridic, și anume articolul 78 alineatul (2) litera (e) din TFUE, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Mecanismul de transfer în caz de criză prevăzut de prezenta propunere presupune derogări permanente, care urmează să fie activate în favoarea anumitor state membre în situații specifice de criză, în special de la principiul stabilit la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 care prevede că o cerere de protecție internațională este examinată de statul membru. În locul acestui principiu, propunerea stabilește, pentru situații de criză bine definite, o cheie de repartizare obligatorie pentru stabilirea responsabilității de a examina cererile.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observații:
1. Prezentul regulament încalcă atât principiul subsidiarității, cât și principiul proporționalității.
2. În contextul crizei migranților, se notează:
a. Solidaritatea României atât cu statele membre afectate de fenomenul migraționist, cât și cu migranții și cu țările de origine afectate de conflicte.
b. Importanța adoptării unui sistem funcțional care să amelioreze situațiile în care afluxul migranților depășește capacitatea instrumentelor structurale publice de absorbție.
c. Articolul 148 din Constituția României prevede că aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum si al exercitării in comun cu celelalte state membre a competentelor prevăzute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in ședința comună a Camerei Deputaților si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numărul deputaților și senatorilor. Totodată, articolul 148 din Constituția României susține că urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. De asemenea, prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la acele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
3. Sunt considerate necesare și obligatorii:
a. urgentarea elaborării și implementării politicii externe și politicii de securitate comună, conform noilor realități, în cazul României al noilor provocări din granița estică a Uniunii.
b. conformarea tuturor statelor membre la prevederile prezentului regulament.
c. identificarea soluțiilor pentru cauzele care stau la baza fenomenului migraționist: reducerea sărăciei, accelerarea procesului de dezvoltare a țărilor de origine și de tranzit, rezolvarea conflictelor etc., dincolo de aplicarea măsurilor pentru gestionarea situațiilor de criză.
d. definirea clară a termenului de solidaritate care să motiveze inutilitatea aplicării mecanismului cu caracter temporar și voluntar și necesitatea obligativității unui mecanism pentru situații de criză, nu a unuia cu caracter permanent.
4. Se consideră insuficient explicate în contextul caracterului permanent al mecanismului:
a. situația în care unul sau mai multe state UE+ nu doresc aplicarea cheii de alocare a migranților
b. ponderea fiecărui criteriu în media ponderală propusă
c. valoarea plafonului în efectul de azil și șomaj
d. motivul pentru care efectul azilului este luat în considerare
e. situațiile în care un stat membru se confruntă cu probleme de securitate națională și ordine publică
f. modul de aplicare și ajustare al mecanismului permanent în situația schimbării condițiilor și a cauzelor inițiale care au condus la necesitatea introducerii acestuia
5. Se atrage atenția și se manifestă rețineri asupra următoarelor probleme:
a. Articolul 78 (2) al Tratatului de funcționare a UE constituie o bază legală insuficientă și inadecvată pentru stabilirea mecanismului de relocare în situație de criză, cu caracter permanent.
b. Intrarea în vigoare a cheii obligatorii de repartizare se produce în absența consultării cu statele membre, prin depășirea competențelor Comisiei stipulate în articolul 290 al Tratatului de funcționare a UE.
c. Articolul 33a (1) al propunerii transferă Comisiei Europene competența exclusivă a stabilirii și activării mecanismului de criză, în timp ce Articolul 78 (3) stipulează competența în situații de urgență pentru Consiliu.
d. Sancțiunile financiare aplicate statelor membre în condițiile în care acesta nu poate participa la mecanismul de transfer.
e. Este vitală convenirea surselor de finanțare pentru refugiați, atât pentru rezolvarea problemelor de frontieră și filtrarea solicitanților de azil, cât și pentru integrarea ulterioară a acestora și serviciile sociale destinate.
f. Urgența impunerii măsurilor fără a da suficient timp parlamentelor naționale pentru a se informa, dezbate și aduce la cunoștința propriilor cetățeni, precum și, forțarea acestora și a cetățenilor UE de a accepta deciziile luate deja la Bruxelles pot conduce la apariția de partide și mișcări xenofobe și naționaliste, unde nu există, sau la amplificarea acestora în țările unde deja există, în detrimentul opțiunii pro-europene.
g. Este necesară respectarea drepturilor fundamentale și principiile care sunt recunoscute solicintanților de azil de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
6. Se recomandă:
a. deschiderea discuțiilor între Comisie și statele membre pentru lămurirea și/sau ajustarea prezentului regulament cât mai curând posibil, având în vedere problemele ridicate la punctele 4 a-d și 5 a-c.
b. uniformizarea - în mod excepțional pentru prezentul regulament - a variabilelor existente în scrutinizare în cadrul UE 32+.
7. Concluzii
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru și o abținere (doamna senator Gabriela Crețu), formularea unui aviz motivat la Comunicarea COM 450.
La punctual 2 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 453 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministrului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene şi documentele privind examinarea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitate de şanse, Comisia specială comună a Parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
Prezenta Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea cuprinde măsurile pe care Comisia, cu sprijinul agenţiilor relevante ale UE, le va lua pentru a consolida sistemul UE în materie de returnare a refugiaţilor, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale şi a garanţiilor pentru returnări în condiţii de demnitate. Deşi Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală (Directiva UE privind returnarea) permite o acţiune eficace în materie de returnare, mai sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte punerea sa în aplicare de către statele membre.
Comisia se va concentra pe asigurarea aplicării depline a directivei, inclusiv prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.
În paralel, Comisia va utiliza evaluarea sistemelor naţionale de returnare efectuată în cadrul mecanismului de evaluare Schengen, pentru a identifica deficienţele şi pentru a contribui la remedierea acestora.
Acţiunile propuse prin prezenta Comunicare sunt pe termen scurt și pe termen mediu.
Ca acţiuni imediate, se dorește realizarea unui acord asupra unui pachet global, în scopul de a pregăti negocierile privind readmisia şi returnările îmbunătăţite pe baza principiului „mai mult pentru mai mult și stabilirea returnării şi readmisiei ca teme prioritare şi abordarea acestora în toate contactele cu ţările terţe prioritare
Ca acţiuni pe termen mediu, se dorește dezvoltarea unor pachete adaptate, specifice fiecărei ţări
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene :
I. Constată:
- importanţa prezentei Comunicări în asigurarea procesului de returnare a azilanţilor:
- consolidarea returnării voluntare - opţiunea preferată ori de câte ori este posibil;
- consolidarea rolului şi a mandatului Frontex
II. Este necesară:
- realizarea unui sistem integrat de gestionare a returnării
- cooperarea permanentă a tuturor statelor membre pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii pentru executarea forţată a returnării - Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) şi Eurodac trebuie utilizate eficient
- asigurarea respectării mai stricte a normelor UE
- respectarea dreptului legal al statele membre de a aplica proceduri simplificate şi rapide de returnare în cazul migranţilor reţinuţi sau prinşi în cazul trecerii ilegale a frontierei şi consideră că adoptarea unor astfel de decizii poate fi justificată de imperativul securizării frontierelor externe ale Uniunii.
III. Se recomandă:
- îmbunătăţirea performanţele statelor membre în materie de returnare, în condiţiile în care emiterea ordinelor de returnare rămâne în sfera de competenţă exclusivă a statelor membre, ca şi operaţiunile de returnare
- sporirea eficacității sistemului UE de returnare a migranților în situația neregulamentară prin consolidarea returnării voluntar
- în plus la măsurile prevăzute în vederea returnării în ţările de origine să fie investigate şi posibilităţile de a fi sprijinite state terţe unde solicitanţii s-ar putea stabili
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui opinii la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea - COM(2015) 453 final.
La punctual 3 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 454 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministrului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene şi documentele privind examinarea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă şi fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Comunicarea oferă o imagine de ansamblu a posibilităţilor de care dispun achizitorii publici, autorităţile contractante, pentru furnizarea rapidă de infrastructură (locuinţe), precum şi de bunuri şi servicii de primă necesitate.
Scopul acestei comunicări este de a explica autorităţilor publice naţionale posibilităţile diverse de aplicare a normelor europene în domeniu, pentru a face faţă crizei actuale a solicitanţilor de azil. Comunicarea interpretează două directive ale UE în materia achiziţiilor publice, în contextul particular al crizei actuale a migranţilor. Domeniile de aplicare a normelor uniunii privind achiziţiile publice sunt infrastructura, bunurile şi serviciile.
Este vizată alegerea procedurilor şi a termenelor în temeiul normelor UE în funcţie de urgenţă, extremă urgenţă, evenimente imprevizibile, necesitate.
Comisia pentru afaceri europene a luat act de intenţia Comisiei Europene de a promova un sistem mai simplu, rapid şi flexibil de reguli de achiziţii pentru ameliorarea situaţiei din statele membre confruntate cu un aflux masiv de migranţi.
Comisia pentru afaceri europene consideră că statele membre trebuie să satisfacă în mod adecvat şi cu rapiditate nevoile cele mai urgente în materie de cazare, aprovizionare şi servicii ale solicitanţilor de azil, iar comunicarea oferă îndrumare autorităţilor naţionale, regionale şi locale privind modul în care se poate garanta respectarea normelor UE în materie de achiziţii publice, asigurând în acelaşi timp finanţarea acestor servicii într-o manieră simplă, rapidă şi lipsită de birocraţie.
Comisia pentru afaceri europene susţine documentul, dat fiind că este de natură să faciliteze gestionarea mai eficientă la nivel naţional a procedurilor de achiziţii publice în legătură cu elementele necesare primirii şi integrării solicitanţilor de protecţie internaţională.
Comisia pentru afaceri europene constată că Propunerea Comisiei Europene nu creează nicio obligaţie juridică nouă, ci reflectă interpretarea prevederilor tratatelor, directivele privind achiziţiile publice şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui proces verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil - COM(2015) 454 final.
La punctual 4 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 485 final - Proiect de buget rectificativ nr. 7 la bugetul general 2015 - Gestionarea crizei refugiaţilor: măsuri bugetare imediate în cadrul Agendei europene privind migraţia.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministrului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene şi documentele privind examinarea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia specială comună a parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Comunicarea detaliază domeniile de alocare, în principal FAMI, FRONTEX, EUROPOL, EASO.
Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 7 aferent anului 2015 vizează efectuarea modificărilor necesare pentru adoptarea de măsuri imediate în lunile care au rămas până la sfârșitul anului 2015, recurgând la toate posibilitățile de realocare a creditelor în acest moment al anului, fără a aduce atingere execuției altor programe de cheltuieli. Proiectul de buget rectificativ cuprinde următoarele:
– consolidarea asistenței de urgență acordate în temeiul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și al Fondului pentru securitate internă (ISF), cu credite de angajament în valoare totală de 100 de milioane EUR
– majorarea numărului de posturi din schema de personal a FRONTEX (+ 60 de posturi), a EASO (+ 30) și a EUROPOL (+ 30), pentru a crește capacitatea lor pe teren. Consolidarea aferentă a cheltuielilor salariale este de 1,3 milioane EUR în credite de angajament și de plată pentru cele trei agenții laolaltă:
– fonduri suplimentare pentru Instrumentul european de vecinătate (300 de milioane EUR în credite de angajament), astfel încât Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană („fondul Madad”) să atingă nivelul de cel puțin 500 de milioane EUR;
– majorarea cu 55,7 milioane EUR, prin realocare, a creditelor de plată pentru ajutor umanitar. Cererea de transferare a creditelor de angajament din rezerva pentru ajutoare de urgență (RAU) la liniile privind ajutorul umanitar va fi prezentată separat, astfel încât nivelul ajutorului umanitar pentru refugiații în dificultate să atingă 200 de milioane EURO.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui proces verbal la Proiect de buget rectificativ nr. 7 la bugetul general 2015 - Gestionarea crizei refugiaţilor: măsuri bugetare imediate în cadrul Agendei europene privind migraţia - COM(2015) 485 final.
La punctual 5 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 490 final - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Gestionarea crizei refugiaţilor: măsuri operaţionale, bugetare şi juridice imediate în cadrul Agendei europene privind migraţia.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministrului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene şi documentele privind examinarea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia specială comună a parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Prezenta comunicare are obiectivul de a identifica o serie de acţiuni prioritare care să fie întreprinse în cursul următoarelor şase luni. Acţiunile pe termen scurt menite să stabilizeze situaţia actuală trebuie să fie însoţite de măsuri pe termen lung menite să instituie un sistem robust care să reziste în timp.
Comisia şi agenţiile UE:
• vor ajuta statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a pune în practică deciziile de transfer, organizând măsurile de coordonare la faţa locului şi creând o reţea de puncte naţionale de contact.
• vor sprijini obiectivul de a face ca echipele de sprijin să devină operaţionale în punctele critice de acces în această săptămână.
• în următoarele două săptămâni, vor reuni statele membre şi ICNUR pentru a stabili modalităţile practice de punere în aplicare a mecanismului de relocare.
Statele membre aflate sub presiune ar trebui:
• să finalizeze şi să înceapă să aplice foile de parcurs pentru transferuri şi pentru echipele de sprijin pentru „punctele critice de acces”, în cursul acestei săptămâni.
• să identifice o reţea de ofiţeri de legătură pentru toate agenţiile guvernamentale naţionale şi locale relevante, până la sfârşitul acestei săptămâni;
• să activeze mecanismul de protecţie civilă sau să solicite echipe de intervenţie rapidă la frontieră, pentru a cere sprijin imediat şi practic de la UE şi de la alte state membre ale UE;
Toate statele ar trebui:
• să identifice în cursul acestei săptămâni punctele naţionale de contact pentru transfer, astfel încât candidaţii să poată fi identificaţi şi transferaţi rapid; să trimită câte un ofiţer de legătură în Italia şi Grecia, pentru a sprijini verificările la faţa locului. Să identifice capacitatea de primire ce urmează a fi utilizată pentru persoanele transferate;
• să notifice Frontex şi Biroul European de Sprijin pentru Azil, în termen de o săptămână de la finalizarea foilor de parcurs naţionale, cu privire la echipele de sprijin pentru punctele critice de acces şi la know-how-ul care va fi pus la dispoziţie la nivel naţional;
• să identifice şi să notifice Frontex, până la sfârşitul lunii septembrie, o rezervă de urgenţă de active de frontieră care ar putea fi folosite în echipele de intervenţie rapidă la frontieră care ar putea fi solicitate în acest an;
• să comunice Comisiei, până la sfârşitul lunii septembrie, ce active de protecţie civilă vor fi pregătite de acţiune în cadrul mecanismului de protecţie civilă, în cazul în care acesta va fi activat în acest an;
• să instituie un sistem de planificare de contingenţă pentru posibile creşteri ale numărului de cereri de azil în acest an;
• să confirme continuarea sprijinului pentru operaţia comună TRITON , coordonată de Frontex, şi să răspundă rapid cererilor de active pentru operaţia POSEIDON;
• să solicite agenţiei Frontex sprijinul financiar şi de coordonare disponibil încă în acest an pentru zborurile comune de returnare şi asistenţa care precede returnarea.
Comisia pentru afaceri europene a luat act de prezenta Comunicare şi consideră că România contribuie constant la activităţile operaţionale ale agenţiilor europene, cu rol esenţial în securizarea frontierelor europene şi a răspuns la solicitarea FRONTEX pentru suplimentarea ofertei până la sfârşitul anului 2015, ocupând unul din primele locuri (al doilea după Germania) ca şi volum al contribuţiei sale în cadrul FRONTEX, oferind experţi şi echipamente tehnice pentru supraveghere la frontieră.
De asemenea, Comisia pentru afaceri europene reafirmă că poziţia România este una de colaborare şi reaminteşte de eforturile de a participare la activitățile organizate de către Biroul European de Sprijin pentru Azil unde a trimis deja experţi în hotspot-urile din Italia şi Grecia, dar și reprezentanți naționali la Biroul European de Sprijin pentru Azil.
Comisia pentru afaceri europene susține acordarea de asistenta pentru Statelor Membre, precum si activitățile derulate de Agențiile UE, însă consideră că România poate participa doar la angajamentele obligatorii in acțiunile organizate de aceste agenții, astfel încât sa nu fie afectata capacitatea de răspuns la nivel național in eventualitatea unui aflux de imigranți pe teritoriul RO.
Comisia pentru afaceri europene a luat act şi de acţiunile întreprinse de instituții cu atribuții in domeniu şi salută măsurile luate la nivel național pentru gestionarea unui eventual aflux de imigranți.
De asemenea, susținem măsurile propuse de întrajutorare a Turciei si Siriei, ca parte a mecanismului de prevenire a migrației ilegale si sprijin pentru persoanele aflate in nevoie de protecție internațională, pentru stabilizarea crizei şi apreciem, totodată, simplificarea si urgentarea alocării de fonduri/resurse de urgență.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui proces verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Gestionarea crizei refugiaţilor: măsuri operaţionale, bugetare şi juridice imediate în cadrul Agendei europene privind migraţia - COM(2015) 490 final.