Senatorul USR de Dâmbovița, Dragoș Popescu, acuză Ministerul Afacerilor Interne că face mult prea puțin pentru a preveni și a combate incendiile de la depozitele de deșeuri.

Într-o declarație politică, senatorul Dragoș Popescu arată că în ciuda faptului că la unele depozite de gunoi s-au produs incendii majore, cu degajare de fum și substanțe periculoase, Ministerul Afacerilor Interne nu a considerat necesar să ia măsuri active pentru a preveni asemenea incidente.
 
Dragoș Popescu: ”De la MAI aflăm că atât timp cât arderea se rezumă la deșeuri este discutabil dacă evenimentele produse la operatorii care gestionează deșeuri ar putea fi catalogate drept incendii! Pentru că în lege incendiul este o ardere care produce pierderi de vieți omenești sau pagube materiale. De aici, până la gândul că deșeurile NU au valoare economică a fost cale scurtă pentru reprezentanții MAI.”
 
În declarația sa politică, senatorul USR de Dâmbovița, se arată consternat că MAI ”a dispus măsurile care s-au impus”, o sintagmă generică și netransparentă, care nu înseamnă în fapt nimic.
Senatorul USR Dragoș Popescu mai argumentează că aceste practici, de eliminare ilegală a deșeurilor prin ardere afectează iremediabil întregi comunități și că este scandalos este că agenții economici rămân nepedepsiți, continuând practicile ilegale fără să fie trași vreodată la răspundere.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
 
”Ministrul Afacerilor Interne este în eroare
 
Periodic, la depozitele de deșeuri au loc incendii. Acestea sunt din ce în ce mai dese și din ce în ce mai vaste. Arderea acestor materiale provoacă, în funcție de materialul ars, degajări masive de fum, cu concentrații de compuși toxici de până la 4000 de ori mai mari față de cei degajați în urma arderii lemnului uscat.
 
În multe situații aceste incendii au loc chiar în orașe și afectează ore și zile în șir calitatea vieții cetățenilor. Am putea spune că arderea a devenit o metodă de eliminare a deșeurilor, una total ilegală și care afectează viețile cetățenilor.
 
Am adresat o întrebare către Ministrul Afacerilor Interne în încercarea de a afla care au fost măsurile și consecințele legale dispuse în urma a trei incendii de proporții, care au avut loc la depozitele REMAT din Glina, REMAT sector 6 și un depozit de deșeuri electrice și electronice din Popești-Leordeni.
 

• În luna martie 2022 la depozitul Remat din Glina au ars caroserii de autoturisme și material lemnos pe o suprafață de peste 1300 mp, cu degajări mari de fum.
• În luna iunie 2021 la REMAT Sector 6 au ars resturi de caroserii pe o suprafață de 500 de metri pătrați, incendiu care a dus la evacuarea unui întreg bloc de locuințe. 
• În decembrie 2021 în Popești-Leordeni au ars aproximativ 8000 de metri cubi de deşeuri electrice şi electronice pe 3000 mp, cu flăcări de peste 6 metri.

 
Răspunsul MAI este unul absolut halucinant. Din documentul semnat de Ministrul Afacerilor Interne aflăm că atât timp cât arderea se rezumă la deșeuri este discutabil dacă evenimentele produse la operatorii care gestionează deșeuri ar putea fi catalogate drept incendii.
 
Cum s-a ajuns la această dilemă la nivelul MAI?! Au pornit de la definiția incendiului din legea 307/2006, care spune că incendiul este o ardere care produce pierderi de vieți omenești sau pagube materiale. De aici, până la gândul că deșeurile NU au valoare economică a fost cale scurtă pentru reprezentanții MAI.
 
Măsurile dispuse la nivelul MAI?! Păi, măsurile care s-au impus, bineînțeles. Sintagma generică și netransparentă, care nu înseamnă în fapt nimic.
 
MAI a comunicat către Ministerul Mediului că au avut loc aceste incendii și că ar trebui ca instituțiile să desfășoare controale comune la operatorii care desfășoară activități de colectare, reciclare, prelucrare, valorificare sau depozitare de deșeuri.
 
O altă scuză invocată de MAI este că depozitele de deșeuri nu trebuie să fie autorizate pentru securitatea la incendii. Asta în condițiile în care în fiecare an au loc astfel de evenimente.
 
Aceste practici, de eliminare ilegală a deșeurilor prin ardere, sunt crime asupra mediului și afectează iremediabil întregi comunități.
Ce e și mai dureros și scandalos este că acești agenți economici rămân nepedepsiți și își vor continua practicile ilegale fără să fie trași vreodată la răspundere.
 
Amintesc faptul că în România NU avem statistici centralizate privitoare la infracțiunile de mediu, la condamnări sau la sancțiuni administrative impuse, iar însuși Ministrul Mediului trebuie să facă adrese la APM pentru a vedea autorizațiile de mediu pentru operatorii economici care încalcă legislația de mediu.
 
Voi insista că este urgent necesar un Registru Național Electronic de Mediu și un Cazier de mediu, lege pe care o avem în dezbatere în Camera Deputaților, pentru a putea începe să ținem în frâu aceste incidente criminale asupra mediului și a sănătății publice.”