Astăzi, marea provocare a statelor membre UE, după 70 de ani de pace între națiuni, este aceea de a ”construi pacea socială – acesta este rolul fundamental al politicilor de coeziune, a afirmat luni, 29 octombrie, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului, doamna Gabriela Crețu, în intervenția susținută la conferința EuroIMPACT - Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România.
”Coeziunea nu se dezbate, coeziunea se construiește! Actualmente, și a fost o mare victorie a tratatului de la Lisabona, coeziunea se construiește la trei niveluri - economic, reducerea decalajelor de dezvoltare, social, reducerea inegalităților și crearea unor reale oportunități, și la nivel teritorial, să înlocuim frontierele mentale cu punți! Înainte de asta însă, coeziunea s-a construit la nivel politic. După realizarea păcii între națiuni (statele naționale), voința politică trebuie îndreptată acum către pacea socială. Capitalul a înțeles asta! Cu uimire, ca social-democrată, am descoperit că purtătorii de cuvânt ai marelui capital au înțeles. Asta se realizează, însă, prin politici. Avem o piață unică, aproape completă, în care elefantul și iepurașul pot în mod foarte liber să se bată unul cu celălalt. Trebuie însă să echilibrăm societatea europeană cu politici care investesc în om și în regiunile rămase în urmă”, a spus doamna senator.
Fondurile de coeziune, a adăugat domnia sa, sunt doar niște instrumente utile, care, între timp, din cauza concurenței între state, au ajuns elemente de dezbinare. ”Cred că la nivelul Comisiei Europene se vede foarte clar acest lucru, pentru că guvernele în general, din păcate, au tendința de a spune <<tot ce e bun vine de la noi, noi servim cel mai bine interesul cetățeanului, tot ce este rău vine de la Bruxelles>>. Există politici la nivelul Uniunii care trebuie schimbate. Dacă mergem, însă, pe varianta doar noi suntem buni (n.n guvernele naționale), atunci trăim într-o capcană”, a explicat doamna senator. 
O altă problemă evidențiată de președinta Comisiei pentru afaceri europene este evaluarea bazată pe statistici. ”Noi trăim într-o economie, practic, fără granițe, dar folosim indicatori cu granițe, cum ar fi PIB. În realitate, însă, nu știm de fapt unde se creează plus valoarea, mai ales când o mare parte a PIB este generată de populație transnațională. Din această cauză, în paralel cu piața unică, noi trebuie să construim și marea provocare, pentru că avem o economie transfrontalieră - 27 de sisteme sociale distincte, cu reguli distincte, cu salarii distincte, care determină o migrare a capitalului dinspre est spre vest, dinspre nord spre sud, dar și a forței de muncă, mai ales a celei calificate, în sens invers. Acest fenomen accentuează tensiunile din societate. Este o mobilitate care depășește nivelul normal de absorbție și le dă apă la moară tuturor populiștilor, care uită elementul esențial al Uniunii, acela de a face pace între unele națiuni care anterior s-au bătut între ele până aproape de autodistrugere”. 
Desfășurată luni, 29 octombrie, la București, Conferința EuroIMPACT, parte a proiectului ”Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”, finanțat de Comisia Europeană – DG Regio, și-a propus să promoveze în rândul publicului român proiectele de succes, cele mai bune practici, lecțiile învățate și oportunități asociate implementării politicii de coeziune, experiențele beneficiarilor de fonduri UE.