În data de 3 noiembrie 2015 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.  
La punctual 1 de pe Ordinea de Zi a fost supus dezbaterii Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Chişinău la 27 august 2015, dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modficat prin cele trei Protocoale adiţionale, precum şi pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adiţional semnat la Bucureşti la 23 septembrie 2015 şi la Chişinău la 24 septembrie 2015, dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 miloane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru Protocoale adiţionale - L563/2015
La lucrările Comisiei a participat reprezentantul M.D.R.A.P. (domnul Cristian Cosmin, subsecretar de stat M.D.R.A.P.).
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi să adopte aviz favorabil, fără amendamente, acestui proiect de lege.
La punctual 2 de pe Ordinea de Zi a fost supus dezbaterii COM(2015) 473 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 3 noiembrie 2015 a fost analizat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și al Băncii Naționale a României. La lucrările Comisiei au participat reprezentanţi MAE (doamna Ioana Bivolaru, director general) și BNR (domnul Bogdan Olteanu, viceguvernator).
A fost analizat, de asemenea, procesul verbal nr. 674/27.10.2015 al Comisiei pentru Buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital prin care se arată că propunerea respectă principiul subsidiarității.
Acest Regulament al Parlamentului  European  și  al  Consiliului are ca obiectiv redresarea piețelor securitizărilor pe o bază mai durabilă și consacrarea acestui instrument ca o modalitate sigură și eficientă de finanțare și de gestionare a riscului. Prezenta propunere va permite astfel o simplificare substanțială a cadrului prudențial privind capitalul reglementat aplicabil instituțiilor de credit și firmelor de investiții care investesc, inițiază sau sponsorizează securitizări, prin aplicarea unei ierarhii unice a abordărilor, aplicabile tuturor instituțiilor, indiferent de metoda utilizată pentru calcularea cerințelor de capital aferente expunerilor-suport, precum și eliminarea mai multor tratamente specifice pentru anumite categorii de poziții din securitizare. În acest fel s-ar asigura o comparabilitate sporită între instituții, iar costurile de asigurare a conformității ar fi reduse substanțial. Se propune astfel modificarea cerințelor de capital reglementat în materie de securitizări prevăzute în CRR (Regulamentul UE nr. 575/2013) astfel încât:
– să se aplice metodele de calcul al capitalului reglementat stabilite în cadrul Basel revizuit;
– să se introducă o recalibrare pentru securitizările STS (securitizările simple, transparente și standardizate), în conformitate cu recomandarea ABE (Autoritatea Bancară Europeană).
În urma implementării acestui Regulament se estimează că se vor elimina conotațiile negative asociate securitizărilor în ochii investitorilor, eliminarea din cadrul de reglementare a dispozițiilor care sunt nefavorabile produselor STS și reducerea sau eliminarea costurilor operaționale nejustificat de ridicate pentru emitenți și investitori. Introducerea unei distincții clare între securitizările STS și celelalte securitizări în ceea ce privește cerințele de capital va antrena o serie de efecte pozitive, și anume:
– cadrul de securitizare rezultat va fi mai sensibil la riscuri și mai echilibrat;
– cerințele de capital preferențiale vor stimula băncile să aplice criterii diferențiate privind securizările STS;
- investitorii vor fi încurajați să reintre pe piața securitizărilor, întrucât un cadru diferențiat va trimite un semnal clar că riscurile sunt acum mai bine calibrate și că, prin urmare, probabilitatea reapariției unei crize sistemice a fost redusă.
Din punctul de vedere al principiului subsidiarității, existența la nivelul UE a unor cerințe armonizate în materie de capital reglementat asigură condiții de concurență echitabile, reduce complexitatea în materie de reglementare, evită costurile nejustificate de asigurare a conformității în ceea ce privește activitățile transfrontaliere, favorizează o integrare mai strânsă a piețelor UE și contribuie la eliminarea posibilităților de arbitraj de reglementare. Acțiunile întreprinse la nivelul UE asigură, de asemenea, un nivel ridicat de stabilitate financiară în interiorul Uniunii. Din aceste motive, cerințele de capital reglementat pentru securitizări sunt definite în CRR (Regulamentul UE nr. 575/2013) și numai prin modificarea respectivului regulament ar putea fi atins scopul urmărit prin prezenta propunere.
Din punctul de vedere al principiului proporționalității, propunerea prevede doar introducerea unor modificări punctuale în textul CRR, modificările respective fiind necesare pentru a rezolva problematica abordată.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că prezenta propunere de Regulament respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.