Miercuri, 3 februarie a.c., ora 13.30, la Salonul Alb din Senatul României, Comisia pentru Afaceri Europene a organizat o masă rotundă cu tema efectelor posibile ale Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor - COM(2015) 615 final.
Printre invitați s-au numărat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități (Ministerul Muncii), precum și cei ai mediului de afaceri, Camera de Comerț și Industrie a României și cei ai ONG-urilor, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapati Fizic, Fundația Motivation Romania.
Documentul european analizat, COM(2015) 615 final, care urmează să fie implementat în cel puţin 6 ani, îmbunătăţeşte funcţionarea Pieţei Interne servind atât nevoilor consumatorilor cât şi industriei, deoarece creează premisele implementării unui cadru comun la nivelul UE pentru accesibilitatea cetăţenilor europeni la anumite produse şi servicii cheie.
Acest proiect de Directivă europeană pleacă de la premisa că se aşteaptă ca în anul 2020 aproximativ 120 milioane de persoane din UE vor avea dizabilităţi minore şi/sau multiple. Au fost identificate la nivel UE reglementări diferite, în cazul accesibilităţii la paginile web sau în zona serviciilor media audio-vizuale, unde se folosesc standarde diferite pentru subtitrare. În acest fel, apare necesitatea unei reglementări care să asigure libera circulaţie a produselor şi serviciilor, definind şi utilizând cerinţe comune de accesibilitate pentru o gamă de produse şi servicii selectate şi impunând aceleaşi cerinţe pentru legislaţia UE care stabileşte obligaţii generale privind accesibilitatea.
Din punctul de vedere al protecţiei consumatorilor, produsele selectate se referă, printre altele, la echipamente hardware pentru computere şi sisteme de operare, terminale sau servicii precum transport aerian, autobuz, transport pe apă, servicii bancare, comerţ electronic. Principiul de bază este acela de “design for all”, adică un produs sau un serviciu valabil pentru toată lumea.
STENOGRAMĂ
Președinte Anca Boagiu:
În primul rând vă mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei pe care Comisia pentru Afaceri Europene v-a adresat-o, nu am să intru din start în detalii, doar am să vă prezint ce s-a întâmplat până în acest moment ca să înţelegeţi demersul nostru.
El pleacă de la o realitate pe care cu toţii o considerăm un pic cam îndepărtată, dar care va să vină, se cheamă preluarea Preşedinţiei la nivelul UE, ceea ce, ţinând cont că sunteţi reprezentanţii a multor instituţii ale statului român, nu este de joacă. Sunt teme foarte importante care se discută la nivel european şi am să insist ca preşedinte al acestei comisii până când o să vă plictisiţi să auziţi de mine. Să discutați şi să creaţi şi la nivel guvernamental un mecanism astfel încât să ştim ce se întâmplă, pentru că ne vom face de toată minunea în momentul în care va trebui să fim cei care conduc liniile directoare ale Uniunii.
Al doilea motiv este că avem în faţă o directivă şi nu este singura, mă uitam pe ce a publicat Comisia în sistemul IPEX, sunt foarte multe, dar aceasta este una dintre cele care modifică piaţa internă a UE, evident cu impact asupra pieţei româneşti.
Noi am avut un deadline să prezentăm punctul de vedere al Parlamentului, al Senatului României, care a fost astăzi, cu puţine peripeţii am reuşit să trecem prin plenul Senatului un Proiect de Opinie prin care am transmis Comisiei Europene acele concluzii pe care le-am putut trage după ce am avut o întâlnire destul de restrânsă, în momentul în care am discutat proiectul de directivă. Cert este că le mulţumesc celor care au dat curs, instituţiilor care au fost prezente la dezbaterea noastră de săptămâna trecută din cadrul comisiei, sugestiile pe care ni le-aţi dat le-am preluat, le-am transmis sub forma limbajului de lemn al Uniunii, preluat doar în titlu, dar altfel explicit. Am luat notă, da este o iniţiativă pe care o laudăm, dar în egală măsură am identificat şi punctele slabe ale acestei directive, am încheiat cu recomandările pe care le-am făcut decidentului legislativului, acelea de a face şi evaluarea şi de a introduce cerinţele de accesibilitate şi de a face o prioritizare foarte clară şi studii de impact. Oricum avem timp la dispoziţie, nu pot să spun că nu, dar dumneavoastră veţi fi prezenţi prin grupurile de lucru când el se va negocia, şi cred ca opinia statului român şi în mod excepţional a viitorilor beneficiari şi a mediului de afaceri din România este foarte importantă. Acesta este motivul pentru care discutând între noi, chiar dacă mandatul nostru se termină la sfârşitul acestui an, nu ştiu câţi dintre noi vom mai fi în această comisie după noiembrie 2016, dar cred că este foarte important ca în memoria instituţională a Comisiei şi a Senatului să rămână concluziile, iar dumneavoastră mai departe ca instituţii guvernamentale să luptaţi pentru ca punctul de vedere al României să fie auzit şi reprezentat.
Nouă ne-a fost foarte clar în Comisie, dar presupun că după ziua de astăzi vom avea mult mai multe opinii, după discuţia cu dumneavoastră, că mediul de afaceri nu este informat, habar nu are, şi nici nu este prezent fiindcă i-am chemat şi nu vin, ceea ce înseamnă din punctul nostru de vedere să fim perseverenţi în continuare şi să îi trezim, că nu se pot plânge că nu se face business în România. Dar dacă tu nu ai habar ce se întâmplă în piaţa internă, înseamnă cu tu vrei sa faci business doar la tine în bucăţica ta, iar când vine concurenţa peste tine începi să plângi că pierzi locuri de muncă. Ideea e că se creează nişte oportunităţi. Este în mod real o directivă care are şi plusuri şi minusuri, dar plusul major pe care noi l-am identificat este acela că dacă eşti informat, din timp, poţi să fii pregătit chiar pentru a crea noi locuri de muncă şi noi activităţi comerciale. Poţi fi inventiv, poţi folosi banii de la cercetare, dar dacă nu ştii ce se va întâmpla, atunci mulţi nu au habar ce au de făcut iar peste 6 ani, când teoretic se va implementa, toată lumea spunând “vai ce ne-a facut Uniunea!”. Nu, ne facem noi singuri.
Am să închei aici, am încercat să cuprind cât de cât toate motivaţiile pe care le-am avut şi le vom avea tot anul acesta. Cu permisiunea dumneavoastră am să îl las pe raportorul nostru, pe colegul meu domnul Dobra, să vă prezinte punctul de vedere al raportorului. Opinia noastră a fost votată de Senat astăzi şi pleacă către Uniune.
Senator Dorin Dobra: Mulţumesc frumos doamna preşedintă, dragii noştri invitaţi bun venit, mulţumim frumos pentru solicitudine.
Este unul dintre acele COM-uri a cărui intenţie este evident pozitivă şi bine venită, profunzimile acestui COM noi am reuşit doar să le intuim. A accesibiliza piaţa serviciilor şi produselor, chiar la nivel unitar european pe cadre din câte se vede încă nu precis stabilite, este un efort foarte mare. Datoria mea, a colegilor mei din această comisie este aceea de a ne asigura în primul şi primul rând că după ce aţi înţeles mai bine decât raportorul acestui COM ce doreşte, mediul românesc care urmează să se ralieze la tot ceea ce presupune obiectivele acestui COM, e în cunoştinţă de cauză, poate s-o facă şi sigur nu are de pierdut sau nu e depăşit de alţi competitori astfel încât să rămânem cumva, dacă nu greşesc doamna preşedintă, să rămânem cumva în urmă, că noi nu suntem aliniaţi sau ne vom alinia mai greu. Din câte am înţeles, pentru ca nici nu mai ştiu punctul de vedere principal ce era venit de la ministerul economiei, acest COM produce efecte favorabile, pentru persoanele cu dizabilităţi. Dar nu aceasta e premisa, COM-ul acesta nu se referă în primul rând sau cu precădere la aceste persoane, el urmează să afecteze toată populaţia UE. Între efectele acestui COM, accesibilizarea inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi este bine venită. Nuanţa acestui Com că până în 2020 în UE vor fi 100 şi ceva de milioane de persoane cu dizabilităţi, ştiţi ce spune asta? Că persoanele vârstnice ce nu reuşesc să ţină pasul cu evoluţia tehnologică sunt incluse în această ţintă. Cu alte cuvinte ne priveşte pe toţi, nu cred că va avea probleme domnul Năstase, dar ştim cu toţii că nu toată lumea se descurcă într-un aeroport când intri să facă check-in-ul pe un touchscreen, dar la ei se referă. Şi atunci, v-am invitat aici cu toţii să înţelegem profunzimile, intenţia acestui COM şi felul în care afectează sectorial fiecare dintre domeniile de la noi din România. Altfel noi l-am susţinut o dată, am trimis opinie tocmai pe sugestiile unor colegi, trebuie prevăzut exact standardizarea, evaluarea şi aşa mai departe. Ne-am asigurat că a devenit şi cunoscut că l-am avut ieri retrimis la comisie, astăzi l-am susţinut, aveam si audienţă maximă în Senat, am vorbit deja despre el de ştie toată ţara. Se aşteptau unii să vadă ceva şi au vazut COM-ul nostru de dimineaţă. Doamna Gabriela Creţu a și punctat “vom fi mai informaţi după întâlnirea cu dumneavoastră”.
Bun venit tuturor, sunteţi bine veniţi, aşteptăm cu drag opiniile dumneavoastră. Mulţumesc doamnei preşedinte, nici nu m-a certat cât aş fi meritat pentru întârziere, îmi cer scuze, vă îmbrăţişez pe toţi, să avem o lucrare productivă.
Președinte Anca Boagiu:
Îi mulţumesc raportorului nostru, domnul senator Dobra şi vă propun să lucrăm în felul următor: întâi vă ascultăm pe dumneavoastră, fiindcă noi între noi ne-am tot ascultat şi am tot dezbătut şi ne-am spus diverse puncte de vedere, cu amendamentul că ar fi bine să ne încadrăm în 3-5 minute aşa încât după ce dumneavoastră ne spuneţi ce credeţi despre acest proiect de directivă să putem să intrăm într-un dialog şi să tragem nişte concluzii, iar pe colegii mei, staff-ul, vă rog să fiţi foarte atenţi şi să notaţi tot ceea ce spun instituţiile aşa încât la sfârşit să nu pierdem nimic din informaţie. Presupun că este pentru prima dată când vă reuniţi să discutaţi pe această directivă şi apoi bineînţeles că vom circula documentul cu toate instituţiile ca să ştim toţi ce rămâne în memoria Senatului cel puţin.
Începem după listă, vă înscrieţi dumneavoastră sau de la stânga la dreapta, cum doriţi, dar cu regulă să fie 5 minute. Vă rog.
Ana Neagoe (reprezentant al Autorităţii Naţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi)
Vreau să motivez intervenţia mea, fiindcă am insistat să iau prima cuvântul, pentru că aş vrea să fac un fel de preambul şi pentru că Autoritatea pentru persoane cu dizabilităţi este în momentul de faţă mecanismul de coordonare al implementării convenţiei şi pentru că directiva privind accesibilitatea este actul normativ care se vrea a reprezenta instrumentul de punere în aplicare a art.9 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Deci în acest context vreau doar să punctez că autoritatea naţională pentru persoane cu dizabilităţi, în calitatea sa de mecanism de coordonare a implementării convenţiei, nu poate decât să susţină şi să sprijine un astfel de demers. În acelaşi timp însă punctul de vedere al ministerului către Comisia Europeană nu putea să facă abstracţie sau să nu ţină cont de punctele de vedere ale ministerelor care au fost contactate de noi pentru consultări în ceea ce priveşte directiva. Astfel că, din dialogul cu Ministerul Economiei, am atras atenţia că pe lângă problemele legate de armonizarea cadrului legislativ vor mai fi probleme în mod evident legate de costuri. Am vrut eu să punctez lucrurile astea la începutul discuţiei pentru că în mod evident partenerii noştri de dialog şi de la această masă vor veni cu exemple concrete şi punctuale referitor la punerea în aplicare a actului normativ în discuţie. Mulţumesc
Președinte Anca Boagiu:
Şi noi vă mulţumim şi vă mulţumim şi pentru suportul dat comisiei, dumneavoastră fiind atat ca instituţie cât și ca persoană la sedinţa de săptămâna trecută.
Paul Ioan Sima (Asociaţia Naţională a Surzilor din România):
Mulţumim foarte mult pentru invitaţie.
Aş sublinia câteva lucruri în completarea celor spus de doamna director de la Autorităţii Naţionale a persoanelor cu dizabilităţi.
Importanţa problemei cred că nu trebuie subliniată şi în acest sens noi am trimis ieri în cursul zilei un material, din păcate a fost timpul foarte scurt. Numărul persoanelor cu dizabilităţi în 2015 în luna septembrie era de 760 de mii la care se adaugă un număr de aproximativ 800 de mii de persoane cu invaliditate în sistemul de pensii şi aş mai sublinia faptul că acest act normativ se adresează în aceeaşi măsură şi persoanelor vârstnice. Aşa cum a spus şi domnul senator, este un câmp foarte larg şi România nu face excepţie de la îmbătrânirea populaţiei care este un fenomen global şi mai ales în Europa.
În ceea ce priveşte Convenţia ONU a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, ea este în implementare şi această reglementare propusă nu vine pe un teren viran. În cadrul asociaţiei noi am făcut nişte paşi importanţi pentru accesibilizarea serviciilor, este vorba de accesibilizarea serviciilor de telefonie pentru persoane cu dizabilităţi auditive, de asemenea, persoanele cu dizabilităţi auditive au posibilitatea să apeleze serviciul unic de urgenţă datorită modificărilor legislative. Deci în momentul de faţă lucrurile sunt pe calea cea bună şi asociaţia a luat-o cumva înaintea acestei reglementări. În ceea ce priveşte accesibilizarea la mediul fizic, reamintesc că există un act normativ emis de Ministerul Dezvoltării Regionale în 2013, act normativ care prevede accesibilizarea mediului fizic şi mediului urban, în care este, de asemenea, menţionat faptul că pentru toate serviciile şi produsele se va ţine cont de elaborarea acestor norme de design universal, lucru reluat de altfel şi în această directivă europeană.
În final aş mai sublinia faptul că în spiritul implementării Convenţiei ONU, parlamentul a adoptat legea 8/2016, dar din păcate legea aceasta se adresează unui număr restrâns de persoane cu dizabilităţi, celor din centre. Oricum este şi ea bine venită şi pe parcursul discuţiilor le vom detalia dacă va fi nevoie. Pentru început atât am avut de spus, vă mulţumesc.
Președinte Anca Boagiu:
Şi eu vă mulţumesc, mă bucur că suntem uşor avangardişti, temerea noastră a fost că o data cu uniformizarea, tot ce am realizat până acum să nu devină subiect de modificare. Pentru că până la urmă banii sunt bani, investiţiile sunt investiţii şi nu avem atât de mulţi. Oricum felicitări, este un mare progres pentru noi.
Mihai Meiu (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului)
Doamna preşedintă, domnilor senatori, stimaţi participanţi la această masă rotundă.
ANPC-ul şi-a exprimat poziţia la şedinţa anterioară, în sensul de a susţine deplin această iniţiativă a Comisiei Europene de a realiza produse sau servicii care să fie destinate unor categorii cât mai largi de consumatori, în sensul nostru toţi suntem consumatori. Aşa cum arătam şi în şedinţa trecută, este foarte bine că s-a făcut o iniţiativă, dar această iniţiativă nu este suficientă în acest moment.
În primul rând trebuiesc analizate foarte bine dacă grupele de produse care s-au ales în această primă fază sunt suficiente, dacă mai trebuie cumva lărgit grupul sau dacă poate din contră ar trebui eliminate anumite elemente care nu sunt strict necesare.
În al doilea rând, aşa cum am prezentat anterior, în acele standarde de interpretare a acestui act normativ sunt trecute nişte exprimări care pot da naştere la multe interpretări şi care este absolut necesar să fie lămurite. Vă dau numai câteva exemple, informaţiile trebuie să fie uşor de înţeles, trebuie să fie sesizabile, trebuie să fie disponibile în caractere şi dimensiuni adecvate, funcţionalitatea produsului să fie adaptată la nevoile specifice unor persoane. Noi ne punem problema cum vom verifica pe piaţă aceste cerinţe având în vedere că probabil dacă se va decide ca ANPC să verifice respectarea acestor prevederi colegii noştri, comisarii, vor trebui să interpreteze aceste elemente. Deci aşa cum prezenta şi Comisia Europeană în acest proiect de act normativ, dânşii s-au gândit deja la două variante - fie ghiduri explicative, fie standarde. Noi, din punctul de vedere al ANPC-ului şi a experienţei pe care am avut-o până acum, am opta pentru standarde. Sunt elemente mult mai precise, mult mai clare. O dată publicate în jurnalul oficial al Comisiei Europene, ele vor trebui preluate de Asociaţia Română pentru standardizare, deci introduse în legislaţia naţională şi în felul acesta vom avea instrumente practice şi indubitabile pentru a verifica dacă un produs într-adevăr corespunde scopului pentru care a fost destinat, în sensul de a îndeplini cerinţele din directivă. Nu aş vrea să intru pe zona costurilor pentru că este o zonă minată. Din punctul nostru de vedere sigur că ne dorim să fie cât mai multe avantaje pentru consumatori. În acelaşi timp şi noi suntem conştienţi de existenţa faptului că se vor ridica nişte costuri. Uneori ne punem întrebarea dacă nu cumva produsul acela care va trebui să răspundă mai multor necesităţi nu va deveni prea complicat, va avea mai multe funcţii, să nu fie mai greu de accesat. Deci proiectanţii vor trebui să depună un efort deosebit pentru ca aceste cerinţe suplimentare să nu complice în mod inutil produsul, să nu avem un produs care să aibă douăzeci de funcţii la care să te gândeşti pe care să o activezi mai întâi, tu fiind o persoană fără dizabilităţi. În acelaşi timp să fie foarte uşor de accesat de cel cu dizabilităţi, pentru că un program complicat sau un mod greoi de a accesa acest produs nu face decât să vină în contra ideilor pe care această directivă vrea să o dezvolte. Deci cred că la lucrările care vor avea loc vor fi discuţii foarte mari, noi avem deja experinţa unor discuţii foarte fierbinţi care s-au ţinut la Comisia Europeană, inclusiv acel „made in” şi „fabricat în” care nici acum nu este lămurit datorită poziţiei oponentă a unor ţări faţă de modificare, România făcând parte din ţările care susţin „made in” ţara de origine, şi ne aşteptăm la discuţii fierbinţi. Cam atât deocamdată, oricum susţinem acest proiect de act normativ la nivel european, este foarte util. Ne vom da toată silinţa să fim alături şi să sperăm că iese în avantajul celor pentru care a fost creat.
Președinte Anca Boagiu:
Mulţumesc pentru informaţiile pe care ni le-aţi furnizat la şedinţa comisiei, pot să vă spun că o parte din problemele ridicate de dumneavoastră fără a merge în detaliu, le-am reluat ca linii generale, chiar ca o necesitate noi am subliniat că este nevoie să se facă precizări foarte clare asupra modului în care v-a fi aplicată această directivă, dar după reuniunea noastră şi în baza documentelor suplimentare vom prelua şi elementele de detaliu. Noi avem fiecare specializarea lui iar armonizarea poziţiilor între dumneavoastră şi asociaţii este absolut necesară aşa încât să nu ne trezim cu o reproiectare şi tot progresul făcut după atâţia ani să fie undeva într-o bifă istorică pe anumite tipuri de servicii.
Ion Stanciu (Ministerul Transporturilor)
Mulţumim frumos pentru invitaţie, considerăm deosebit de utilă această masă rotundă. Cu permisiunea dumneavoastră o să abordez problematica pe cele patru moduri de transport. Recunosc, trebuie să ai curaj să vii în faţa unui preşedinte de comisie care a fost Ministrul Transporturilor, dar mi-am luat inima în dinţi şi am să prezint.
În domeniul feroviar, aşa cum bine ştiţi, este în vigoare regulamentul UE 1371/2007 care se referă inclusiv la prevederi care privesc persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă. Dintr-o primă analiză s-ar părea că pentru sectorul transporturilor feroviare şi încă o dată ni se pare surprinzătoare absenţa mediului de afaceri fiindcă dintr-o analiza a noastră preliminară rezultă că impactul va fi destul de serios asupra mediului de afaceri şi asupra transportorilor feroviari privaţi. Pentru sectorul transporturilor feroviare adoptarea acestei directiva ar prezenta un impact financiar considerabil atât pentru transportatorii feroviari cât şi pentru operatori economic care efectuează activităţi conexe transportului feroviar şi anume activităţi desfăşurate în gări. Susţinem stabilirea şi detalierea modului în care autorităţile şi operatorilor implicaţi din SM vor suporta costurile de modificare a produselor, serviciilor conform directivei, de asemenea, susţinem adoptare actelor de punere în aplicare de către Comisia Europeană care să stabilească specificaţii tehnice comune pentru cerinţele de accesibilitate prevăzute la anexa 1 la prezenta directivă, în cazul în care nu există trimiteri la standardele deja armonizate.
În domeniul transportului aerian, avem două propuneri concrete şi amendamente la anexa 1, secţiunea 5 litera b, site-urile web utilizate pentru prestarea de servicii de transport de călători, consultarea Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, iar a doua secţiunea 5 litera d, să se păstreze cu privire la terminalele pentru auto servirea, automate pentru tichete automate de check-in şi aşa mai departe, păstrarea pentru persoanele cu handicap, persoane cu limitări funcţionale şi persoanele cu deficienţe legate de vârstă a câte unui ghişeu de ticketing şi check-in special destinat.
În domeniul Rutier, se desprind elemente esenţiale din cuprinsul analizei de impact şi anume faptul că, pentru sectorul transporturilor rutiere, adoptarea acestei directive ar determina un impact financiar considerabil pentru sectorul privat, în principal pentru operatorii de transporturi rutieri şi operatorii economici care efectuează activităţi conexe transporturilor rutiere, activităţi desfăşurate în autogări sau de autogări. Aşteptăm la Ministerul Transporturilor poziţiile oficiale ale asociaţiilor transportatorilor rutieri şi ale operatorilor economici care desfăşoară aceste activităţi şi vom ţine cont de ele şi vi le vom prezenta şi dumneavoastră pentru a putea fi analizate şi cuprinse şi înglobate în punctul de vedere al României.
În domeniul naval, aici problema trebuie analizată din două puncte de vedere, a mijlocului de transport şi al administratorului portuar. Mijloacele de transport sunt echipate pentru persoane cu mobilitate redusă, de asemenea, navele maritime trebuie să fie conforme cu directiva 45/2009 a Parlamentului European. Iar din punct de vedere al administratorului portuar, accesul persoanelor cu dizabilităţi este asigurat la nivelul terminalului de pasageri portuar, fluvial şi maritim de pe teritoriul României.
Concluzia este că, şi asta am receptat-o de la toţi cei pe care i-am consultat, atât direcţie de specialitate din minister cât şi ceilalţi, este necesar un timp mai mare pentru analiza aprofundată, iar ceea ce v-am prezentat eu acum este numai un punct de vedere la o analiza preliminară.
Președinte Anca Boagiu:
Şi eu vă mulţumesc, înţeleg că de partea de transporturi încă mai aşteptaţi nişte răspunsuri de la operatori. Doar aici sunt convinsă că au mai rămas ceva experţi prin minister, operatorii noştri cred ca este vremea să îşi vină în fire şi să fie şi ei europeni. Îi văd de prin 2000, ştiu foarte bine să ocolească toate căile astfel încât să fie doar ei cetăţeni favorizaţi. Cred că este momentul în care va cânta lebăda şi pe zona aceasta şi vor înţelege că trebuie să ne respectăm ca cetăţeni.
Anca Chiser (Ministerul Economiei)
Noi suntem principalul domeniu unde se aplica această directivă, pentru mine este prima dată când particip la această întâlnire şi vreau să spun că am fost şocată de premiza de la care se pleacă că 120 de milioane de persoane ce vor avea dizabilităţi în anul 2020. Sincer este cumplit, valoarea este foarte mare şi nici nu se pune problema importanţa unei asemenea directive, noi suntem obligaţi să facem ceva pentru aceste persoane şi una dintre rugăminţi, am găsit prin directivă varianta cu handicap, persoană cu handicap, să încercăm să evităm varianta asta, să le spunem totuşi cu dizabilităţi. Sunt persoane în vârstă ce nu se pot adapta noilor tehnologi, nu ar fi chiar bine să le spunem handicap, să fim atenți cu denumirile care se aplică.
Evident că vom fi parte din procesul acesta de scriere a directivei, din partea noastră aveţi toata participare, am trimis deja adrese către societăţile din domeniul nostru economic, aşteptăm răspunsuri, avem două răspunsuri deja primite, dar aşteptăm să fim mai consistenţi în privinţa asta. Susţinem poziţia colegilor de la ANPC cu standardele armonizate şi modul lor de cuantificare şi măsurare ca să nu existe niciun fel de discuţii şi interpretări asupra lor şi asupra respectări obligaţiei şi introducerea unor sancţiuni în privinţa respectări acestor obligaţii care vor putea fi puse prin directivă să poată fi la fel cuantificabile şi aplicabile.
Informarea este punctul cel mai important şi aici am fi avut o altă solicitare de a prelungi puţin perioada. 6 ani este o perioadă destul de lungă, dar nu ştiu dacă industria se poate adapta atât de repede având în vedere că trebuiesc reproiectate, nu numai scrierea unor indicaţii pe produse, ci uneori chiar reproiectare produsului în sine şi format suplimentar audio sau brille pentru instrucţiunile de folosire. Nu ştiu cât de repede se poate adapta industria, cel puţin cea românească, facem grupuri de lucru cu toţi, luăm propunerile şi încercăm să facem un plan de acţiune la fel cuantificabil şi în timp şi ca măsuri. Acelaşi lucru l-am putea sugera şi celorlalţi colegi, să facă grupuri de lucru, interministeriale sau pe domenii, cu care să iasă cu un plan de acţiune concret. Şi ca timp, mai ales ca timp măsurabil ca să ne putem adapta unui anumit calendar.
Mulţumesc frumos.
Președinte Anca Boagiu:
Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră. Citisem punctul dumneavoastră de vedere la şedinţa anterioară, inclusiv propunerea de a prelungi cu 2 ani perioada, numai că ştiţi cum e, Dumnezeu îţi dă dar nu îţi baga în traistă. Eu, pentru o perioadă scurtă de timp m-am aflat în categoria persoanelor cu dezabilităţi, trebuind să merg în cărucior şi, având o activitate de alt gen decât cea de astăzi, a trebuit să zbor dintr-o ţară în alta. Nu pot să spun ce a însemnat pentru mine urcatul şi coborâtul din avion la standarde diferite de la un aeroport la altul, de la o autoritate la alta, de la a-mi procura biletele şi a mă urca în avion pentru că uneori trebuia să plec în 2 ore că uite aşa se întâmpla şi, mă rog, multe alte lucruri de-a dreptul neplăcute. Eu personal chiar sunt fericită că se întâmplă lucrul ăsta lăsând la o parte dezinformarea. Habar nu aveam că anumite servicii la compania noastră de transport aerian sunt obligatorii, trebuie doar să spui. A trebuit să mă milogesc de ei ca să mi se întâmple să mă pot urca şi coborî din avion, cum de altfel într-o altă ţară mi-au zis “dar nu poţi să te ridici şi să mergi în picioare?” Dacă oamenii nu sunt informaţi şi nu ştiu ce drepturi să îşi ceară eşti într-o situaţie de genul acesta, mă rog. Dar ideea cu grupurile de lucru mi se pare chiar foarte buna şi cu calendarul în aşa fel încât să stabilim clar ce combatem. Iar mediul de afaceri mie îmi este drag, sunt om de dreapta, sunt de-a lor, dar trebuie să se trezească. Nu pot să aştepte sine die ca statul să îi împingă din spate să creeze facilităţi şi nici măcar să nu le acceseze. Iar o parte a acestei directive este chiar o facilitate deoarece creează noi domenii de activitate. Doar să se trezească, să îşi dorească să facă business.
Liliana Linculescu (Ministerul Economiei)
Aş dori să fac doar o precizare, am primit de la Ministerul Muncii strategia naţională “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi”. Are aplicabilitate directă asupra acestei directive. Aş propune chiar pentru acest plan naţional care s-a făcut să se prevadă acţiuni concrete care să fie aplicabile persoanelor cu dizabilităţie, exact ceea ce aţi spus dumneavoastră, deci să nu facem doar rapoarte, sinteze, analize şi şcolarizare. În afară de şcolarizare care este un lucru foarte bun, să avem măsuri concrete. S-au făcut atâtea rampe, s-au reabilitat toate construcţiile de acum înainte să fie dotate cu toalete pentru persoanele cu dizabilităţi etc. Deci să ne gândim şi în această instituţie, inclusiv în instituţia noastră, în toate instituţiile începând cu data aplicării acestei directive, 2020 sau 2022 depinde, va trebui să avem aceste facilităţi create, ceea ce înseamnă pentru toate autorităţile costuri suplimentare care trebuiesc prevăzute în buget.
Președinte Anca Boagiu
Şi eu vă mulţumesc şi vă mulţumesc şi pentru forţa cu care aţi combătut săptămâna trecută pentru punctele dumneavoastră de vedere.
Alexandru Mănăilă (Fundaţia Motivation)
Apropo de întârziere sau de mărire acestui termen, ce aş vrea să menţionez este că suntem deja în întârziere şi aceste mici iniţiative locale ca legea 448 normativul privind accesibilizarea în construcţii, ele sunt deja de ani de zile şi suntem într-o întârziere mai mare faţă de termenele propuse prin aceste iniţiative. Faptul că ne propunem ca măcar de acum să facem lucrurile corect este lăudabil, dar să mai aşteptăm încă 6 ani să facem lucrurile aste este o eroare din punctul meu de vedere.
Apropo de standardizare, nu am înţeles eu ca cetăţean citind acel document, de ce avem nevoie să ne apucăm să reinventăm roata când există deja nişte standarde, se numeşc ISO 9999 care prevede şi este grupat pe 3 categorii, strict pe tehnologia asistivă. Deci asta ar fi un punct foarte bun de plecare în standardizare şi oferă mai mult decât atât nişte criterii foarte clare pe care se poate urmări dacă un produs este conform sau nu. Legat de producători, o să vă spun dintr-o experienţă recentă, există o organizaţie care se numeşte Easting la nivel european cu câte un membru din fiecare ţară, România este reprezentată de fundaţia Motivation. Ce se întâmplă la alţii dacă vreţi să o punem într-o paranteză, din toate ţările europene, doar în 8 există câte o bază cu producători şi produse de tehnologie asistivă. De data asta nu suntem într-o oarecare întârziere, problema noastră este că nu avem producători. Din păcate nu putem aştepta piaţa, mi-aş dori să se întâmple aşa, din păcate statul va trebui să intervină şi să susţină cumva, să motiveze aceşti producători chiar să producă aceste servicii. Şi cum se poate face asta, este foarte simplu, statul colectează în momentul astă prin legea 448 de la angajatorii care nu angajează persoane cu dezabilităţi o anumita sumă care se ridică la destul de mult milioane de euro, noi nu stim cat, dar Ministerul Finanţelor ne poate comunica. Din fondul acesta, propunerea ar fi să stimulăm astfel de iniţiative, altfel sumele merg la bugetul general consolidat. Cam asta am avut eu să vă spun.
Președinte Anca Boagiu
Vă mulţumesc şi pentru informaţiile pe care ni le-aţi dat. Promiţător dacă doar 8 ţări au liste de producători, mă îndoiesc că sunt doar 8. Sincer sunt state care ştiu ce vor, de aceea devenim importatori veşnici, dar chiar şi aşa ar fi bine măcar ce e important şi ce a ajuns la beneficiar să nu se modifice ca standard ca să trebuiască să se mai cheltuiască o dată banii. Cât despre intervenţia statului, evident că va fi o decizie a lui, aici noi putem doar să preluăm sugestia dumneavoastră şi să transmitem mai departe.
Iustina Radu (Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România)
Pot să vă spun că Consiliul este membru al forumului european al dezabilităţii la Bruxelles. În fiecare ţară membra UE există un Consiliul Naţional al Dizabilităţii care reuneşte toate organizaţiile reprezentative la nivel naţional.
În continuare pot să vă spun că de peste 3 ani forumul european al dezabilităţii împreună cu consiliile membre au militat puternic pentru publicare unei propuneri legislative cu privire la accesibilizarea produselor şi serviciilor în UE. S-ar putea ca şi de aici să ni se tragă. Am reuşit să facem lobby pentru acest lucru, avem un material destul de complex dar nefiind anunţaţi, am aflat abia ieri de această reuniune. Nu vi-l putem pune astăzi la dispoziţie, cu siguranţă săptămâna viitoare îl veţi avea cu toţii. Ce pot să vă spun, după publicarea propunerii de lege din data de 2 decembrie 2015, a fost o perioadă de consultări în care Forumul împreună cu Consiliile, am prezentat şi noi răspunsurile, pentru ca in pasul următor ştim că propunerile noastre vor fi discutate în PE şi în Consiliu. O să vă transmit şi cuvântul preşedintelui EDF, domnul Yannis Vardakastanis, care a declarat următoarele: “Salutăm iniţiativa comisarului Thyssen(EPP) pentru a stabili legislaţia în acest domeniu, am învăţat din experienţa din SUA că legislaţia include o aplicare robustă şi mecanismul de supraveghere este un mijloc extrem de eficient de a asigura că produsele şi serviciile să devină accesibile persoanelor cu dizabilităţi.” Avem acum un nou apel la Comisia Europeană şi la Consiliu pentru a întări actul european privind accesibilitatea prin revizuirea textului şi includerea în acest act a unor dispoziţii mai puternice şi obligatorii pentru a aborda accesibilitate într-un mod holistic ca un agent al schimbarii în cadrul pieţei interne UE. Vă vom pune la dispoziţie materialul nostru săptămâna viitoare, aşa cum am spus.
Vălean Carmen (Ministerul dezvoltării regionale şi administraţiei publice – Consilier Direcţia tehnică)
Aş vrea numai să adaug la ce au spus şi colegii mei de la Agenţia Naţională pentru persoane cu Handicap, de la Fundaţia Motivation, că ministerul a elaborat în anul 2013 şi a şi publicat în Monitorul Oficial normativul 051 care se referă la proiectarea construcţiilor şi mediului urban la nevoile de accesibilitate a persoanelor cu handicap. Ceea ce vreau să punctez este faptul că normativul nu se referă numai la persoanele cu handicap, ci se referă şi la persoanele aflate în situaţia temporară de handicap precum şi la persoane de vârsta a 3-a. Deci când s-a elaborat acest normativ s-a ţinut seama că noi toţi vom ajunge la o vârstă când nu vom mai putea urca toate scările şi atunci trebuiesc create nişte condiţii speciale pentru vârsta a 3-a prin lifturi, prin rampe, prin diverse facilităţi cumva mecanizate, astfel încât să se poată folosi clădirile de către toată lumea. Noi am fost deschişi, am colaborat cu Fundaţia Motivation, cu Agenţia Nationala a Persoanelor cu Handicap şi cu această ocazie rămânem deschişi dacă cumva doriţi să se mai adauge prevederi noi sau cunoaşteţi ceva apărut nou pe plan european sau internaţional să ne comunicaţi ca să putem în continuare să îmbunătăţim normele.
Eduard Lovin (EL) (Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii)
Mulţumim, pe această cale am aflat şi noi de proiectul de directivă, de obicei în cazul altor proiecte de directivă reprezentanţa României de pe lângă Comisie are grijă să informeze autorităţile implicate în diverse secţiuni în acele acte normative, nu a fost cazul cu acesta, deci am aflat de ea acum două zile, dar ce aş vrea să precizez este că o bună parte din ideile şi prevederile din secţiunea Telecom din secţiunea servicii de comunicaţii electronice, noi le-am reglementat încă de la începutul anului trecut printr-o decizie a preşedintelui ANCOM. Astfel am stabilit măsuri adresate utilizatorilor finali cu dizabilităţi şi am impus câteva modalităţi de asigurare a accesului şi a posibilităţilor acestor utilizatori finali cu dizabilităţi de a beneficia de serviciile de comunicaţie, de telefonie fixă, mobilă, acces la internet fix sau mobil destinate publicului, adaptate nevoilor lor şi în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori.
Astfel, furnizorii de servicii de comunicaţie electronică, fie că vorbim de telefonie sau internet, fix sau mobil, au obligaţia de a asigura prin diverse măsuri procedurale, tehnice şi nu numai. Am mers mai departe şi am impus operatorilor să aibă pachete de servicii dedicate diverselor categorii de persoane cu dizabilităţi vizuale, auditive şi/sau de vorbire, cum spuneam, adaptate nevoilor lor şi în condiţii echivalente celor de care beneficiază şi ceilalţi. Acest lucru se întâmplă şi în momentul de faţă, deja ne pregătim să evaluăm impactul la un an de zile a acestei decizii de reglementare şi să venim cu mici adăugiri, corecţii, de altfel la fundamentarea deciziei şi la conturarea ei am avut consultări şi cu alte autorităţi ale statului, cu responsabilităţi în această arie a persoanelor cu dizabilităţi şi nu în ultimul rând cu unii reprezentanţi ai ONG-urilor, unii dintre dumnealor prezenţi la această masă. Astfel, ca să concluzionez acest aspect, persoanele cu dizabilităţi doar prin simpla prezentare a certificatului, în original, prin care li se atestă încadrarea în grad sau tipul de dizabilitate prezentat la un operator de telefonie sau internet primeşte oferta adecvată, adaptată nevoilor lui.
Nu în ultimul rând, aşa cum a precizat şi unul din antevorbitor, noi reglementăm şi comunicaţiile către serviciile de urgenţă, efectiv am reuşit să convingem şi operatorul sistemului de urgenţă şi am definit şi am conturat împreună cu operatorii reprezentativi acea soluţie tehnică pentru 112, prin numărul 113, cu sms-ul pentru a anumită categorie de persoane cu dizabilităţi, lucru care este în funcţiune acum şi de care zicem noi că este un succes. Mulţumesc
Președinte Anca Boagiu
Şi noi vă mulţumim şi mi-aţi anticipat întrebarea, trebuie să recunosc că am auzit că avem planuri pe care le-am făcut la nivelul diverselor autorităţi, dar nu avem o evaluare până acum, care este impactul. Adică eu despre rampele, banalele rampe pentru persoanele cu dezabilităţi aud de nu ştiu câți ani, şi la instituţii şi peste tot şi care ele tot nu se întâmplă, dar nu aud că instituţiile, în primul rând cele publice, au fost penalizate pentru că nu au avut rampă. Nu am auzit de aşa ceva. Eu ca ministru mi-am pus rampă, mi-am adus nişte lemne şi mi-am pus rampă fiindcă instituţia pe care o conduceam mi-a spus că nu are rampă... Sunt foarte curioasă, fiindcă sunt aici asociaţiile, câte au accesat până la urmă facilităţile puse la dispoziţie ca urmare a deciziei pe care a dat-o preşedintele ANCOM. Ar fi de interes pentru toată lumea să știm câte persoane cu dizabilităţi s-au dus la operatorii de servicii şi au solicitat serviciile speciale, adecvate tipului de dizabilitate pe care o au.
ANCOM
Dacă îmi permiteţi, pe parcursul anului care a trecut, decizia a fost dată în 23 februarie şi are numărul 160 se găseşte şi pe site-ul ANCOM. Noi am dat şi avertismente şi chiar amenzi unor operatori în ultimele luni care nu încărcaseră aceste oferte, aceste pachete de oferte pentru servicii destinate persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv în platforma de comparare a ofertelor. Şi cum spuneam, în perioada următoare vom analiza impactul la un an a acestei decizii şi bine înţeles vom veni cu soluţii de îmbunătăţire, dar cu această ocazie salutăm secţiunea destinată Telecomului din această propunere de directivă cu precizarea că deja o bună parte, zic eu, a început să fie implementată.
O mică completare, împreună cu domnul director de la ANCOM am participat la implementarea acestei decizii, precizarea este faptul că această decizie a intrat în vigoare în noiembrie 2015, aşa este prevăzut în decizie, deci a fost o perioadă de 8 luni în care operatorii au avut posibilitate să îşi adapteze circuitele şi ceea ce aveau de furnizat. Deci împreună vom face o analiză pentru că suntem şi noi interesaţi şi în ceea ce priveşte accesul la 113 şi această facilitate pentru telefonie, acces în condiţii de egalitate
Președinte Anca Boagiu
Şi eu vă mulţumesc şi vă asigur că după informaţia pe care ne-aţi dat-o, noi ca şi comisie vă vom solicita oficial date astfel încât acolo unde prestatorii de servicii nu şi-au făcut treaba să îi tragem noi de urechi aşa cum se cuvine.
Mihai Dima (Asociaţilor Nevăzătorilor din România)
Ţin să vă mulţumesc pentru invitaţia pe care ne-aţi adresat-o de a fi astăzi prezenţi aici, întrucât atunci când vine vorba de accesibilitate, persoanele cu handicap se află cumva într-o postură privilegiată cu sau fără ghilimele. Privilegiată, în sensul în care persoanele cu dizabilităţi sunt beneficiari direcţi a oricărei măsuri în acest sens. Considerăm bine venită şi salutăm iniţiativa adoptării unei directive europene care să armonizeze legislaţia SM UE în privința accesibilităţii, atât în ordine principială, întrucât o asemenea armonizare şi un asemenea interes pentru accesibilitate exprimă un standard de civilizație la care UE a ajuns, cât şi în ordine practică în sensul în care contribuie în mod direct la mai binele oamenilor, la mai binele vieţii lor. Vedeţi în general discuţiile referitoare la accesibilitate sau la directive sau la orice hotărâre care au valoare continentală par nişte lucruri abstracte, nişte lucruri îndepărtate, nişte lucruri care rămân la nivelul vorbelor. În fapt, problema accesibilităţii este pentru persoanele cu deficienţe de vedere una curentă, una cotidiană, iar accesibilitatea aceasta se manifestă pe două planuri atunci când este vorba de nevăzători. Accesibilitatea mediului fizic şi accesibilitatea mediului informaţional, altfel spus accesibilitatea mediului fizic înseamnă ca eu atunci când mă duc în staţia de metrou să am marcaj ca să ştiu când se termină peronul, iar accesibilitatea informaţională înseamnă ca atunci când mă duc la magazin să ştiu ce produs este în baza etichetei de pe el, care să îmi fie prezentat într-un format accesibilă sau când vreau să plătesc o factură pe un site fără ca acel site să îmi impună nişte bariere, nişte restricţii legate de tehnologii, legate de vedere. EI bine, ce vreau să spun este că în contextul acesta al preocupării pe care, iată, UE o arată faţă de accesibilitate, România se află într-un moment bun. Într-un moment în care poate recupera un mare decalaj în care se afla în momentul de faţă în comparaţie cu alte ţări. Într-un moment în care se poate sincroniza sărind paşi şi sărind etape cu valori pe care le adoptă UE în general şi cred că o asemenea directivă care ar avea o doză de obligativitate pentru SM poate stimula România. Noi vorbim despre accesibilitate şi vorbim despre produse care să fie la îndemâna oamenilor, să le îmbunătăţească viaţa, dar în toate statele din UE asemenea produse de exemplu pentru deficienţii de vedere se achiziţionează de către oameni cu sprijin financiar din partea statului, cu subvenţionare, să zicem aşa, totală sau parţială după caz. Ei bine, în România nu există niciun fel de asemenea prevedere şi dacă un copil vrea de exemplu să îşi cumpere o maşină de scris brille, îmi cer scuze că ajung la exemple atât de vulgare, dar mi se pare că viaţa este în sine mult mai simplă decât vrem noi să o complicăm. Dacă un copil vrea să îşi cumpere o maşină de scris brille, ea costă în momentul de faţă 700 USD, de ce, pentru că producătorul ştie că în toate ţările sunt subvenţionate de stat, iar dacă statul plăteşte de ce nu ar cere bani. Ei bine, în România preţul acesta este unul prohibitiv, o familie oarecare nu îşi poate permite să îi cumpere copilului o asemene maşină şi atunci rămâne sigur speranţa în intervenţia statului, rămâne sigur speranţa că mecanisme de nivel continental de care spuneam că par abstracte vor interveni şi vor rezolva problema şi iată că asemenea proiecte de directive pot realmente contribui la schimbarea lucrurilor, iar faptul că astăzi sunt aici reprezentanţi ai ONG-urilor ilustrează foarte bine, cred eu, conceptul acesta fundamental de lucru pe care EDF îl aplică “nimic despre noi, fără de noi”.
Desigur, în privinţa accesibilităţii pentru persoane cu deficienţe vizuale sunt multe aspecte specifice iar Uniunea Europeană a Nevăzătorilor a discutat îndelung această directivă şi a formulat o serie de amendamente punctuale pe articole raspunzand la cele 40 de pagini de text cu alte 18, cu siguranta ca fiecare segment interesat in aceasta problema, fie el in zona sociala sau economica, va proceda asemanator si va adauga pagini acestui document cu motivatii, cu explicatii cu intrebari si lamuriri. Dincolo de aceste aspecte si dincolo de forma pe care o va capata aceasta directiva, faptul ca stam astazi la aceasta masa si discutam despre problema accesibilitatii in Romania si intelegem ce impact poate avea ptr persoanele cu dizabilitati cred ca este un mare plus, un plus pe care nici un fel de amendament ulterior acestei directive nu ni-l poate lua.
Presedinte Anca Boagiu: Nu sunt vorbe mari, dar in tara asta am uitat sa mai vorbim noi intre noi, sa ne uitam unii la altii, sa ne tratam ca pe oameni.
Florin Georgescu - va vorbesc intr-o tripla ipostaza, angajat al ANPD, sunt presedintele asociatiei Tandem si evident, nu in ultimul rand, beneficiar a ceea ce se discuta aici. Am sa incep cu ceea ce am facut pana acum. Alaturi cu ANPD am inchipuit si implementat un model la nivel de Bucuresti de accesibilizare a transportului in comun ptr deficiente de vedere. Cu aceasta ocazie va spun ca de cel putin un an jumătate incercam sa popularizam acest model de acces, model de accesibilizare a transportului in comun cu mai putin succes catre autoritatile guvernamentale, cu ceva mai mult succes catre segmentul privat. Aceste modele noi le-am realizat cu asistenta financiara din partea fundatiei Vodafone Romanie, a ING Bank, insa nici macar cu batai pe umar de la organizatiile guvernamentale. Am mai realizat o aplicatie de GPS pietonal care-i ajuta pe deficientii de vedere ptr a se orienta in mediul ambiental, suntem pe cale de a implementa in cadru statiilor de metrou a unui model indoor de geolocatie, suntem in cercetari destul de avansate de a definitiva acelasi modele ptr aeroporturi, cai si cladiri publice mari. Asta foarte pe scurt, ceea ce nu s-a facut din punctul meu personal de vedere si sper ca nu sunt singur: cand vorbim de servicii, vorbim in cea mai mare parte de interfata catre cetatean si anume de accesibilizarea aplicatiilor indiferent ca vorbim de aplicatii de mobil sau despre pagini web. In proportie de mai bine de 70% vorbim de o piata cu totul inaccesibila si intrebarea mea e daca o sa facem asta, cine supervizeaza aceste lucruri? Cine poate de exemplu forta o companie de taxi ca Meridian sa isi accesibilizeze aplicatia de mobil astfel sa o pot utiliza si eu? E o intrebare la care e greu sa dam un raspuns. 2. Standarde. Am vazut pana acum o serie de standarde care mai de care utopice sau mai nastrusnice in ceea ce priveste accesibilizarile destinate persoanelor cu dizabilitati de vedere. De la bolarzii de pe strada pe care doamna presedinte ii cunoaste, pana la bancile de piatra amplasate tot in mediul stradal, nimeni nu a fost preocupat daca aceste lucruri urmaresc anumite standarde. Ele exista, dar cine le supervizeaza? Deci daca pe viitor se intentioneaza sa se elaboreze si alte standarde, sugestia mea este aceea de a nu face greseala sa nu cooptati si persoane cu dizabilitati in eleborarea acestor standarde ptr care un standard inseamna ca un produs sa corespunda, sa se incadreze in anumiti paramentri. Din pacate nimeni din sala, folosesc o metafora, nu poate sa cunoasca mai bine decat mine ca nevazator acesti paramentri, de care eu am nevoie. Spunea cineva batandu-se cu pumnul in piept, anul trecut, ia uitati dl Georgescu ce am accesibilizat noi cladirile publice, am pus etichete braille pe usi si pe pereti care sa semnalizeze ca mergi catre toaleta. Si am incepat sa rad. Inchipuiti-va ca vezi unul ca mine margand cu mainile pe pereti in interiorul unei cladiri, nu ma intrebati daca ma simt bine? E aberant, unele asa zise standarde de accesibilizare frizeaza pur si simplu ridicolul. Ceea ce as vreau eu sa va sugerez este faptul ca evident lumea asta traieste intr-o dinamica foarte frumoasa si foarte accelerata, exista o multime de posibilitati tehnologice care ofera unui nevazator de exemplu posibilitatea de a desfasura o multime de taskuri indiferent ca vorbim de transport in comun sau mersul pe strada, sunt aplicatii care sunt cititoare de preturi, sunt aplicatii care pot sa-ti arate daca lumina este stinsa sau aprinsa intr-o casa etc. Cand elaborati aceste standarde trebuie sa tineti cont de ceea ce se poarta acum in materie de accesibilitate si nu ce se intampla acum 10-15 ani. Sunt foarte foarte multe lucruri de spus in ceea ce priveste produsele tehnologice, exista nu stiu de ce perceptia publica ca un nevazator nu poate utiliza un display de telefon mobil. Eu folosesc un Iphone exact cum folositi si dvs, mai putin cu secvente animate, grafica animata etc. In rest cu el imi iau email, cu el scriu, cu el pun alarma sa ma trezesc de diminieata, cu el imi chem taxiul catre casa, din aplicatie. O multime de lucruri, la fel si cu tableta sau calculatorul, deci inca odata si cu asta inchei, rugamintea mea foarte mare este ca sa aveti grija in grupurile de lucruri pe care le veti face sa aveti persoane cu dizabilitati care sa aiba expertize solide in tehnologie. E foarte foarte important. Multumesc.
Presedinte Anca Boagiu: Si eu va multumesc foarte mult ptr interventia dvs si pot sa va asigur ca mesajul nostru va fi acelasi. Pana la urma, fara sa ai beneficiarul la masa nu poti sa decizi decat daca te crezi Dumnezeu pe pamant, dar va multumesc ptr sugestie si va asigur ca la masa este Consiliul ptr dizabilitati care a fost pana acum implicat in discutii si sper sa ramana un partener al nostru pe toata perioda. Lobby ptr lege, din interventia dvs am dedus ca ati avut un contact, stiti despre ce este vorba. Ministerul economiei, integratorul acestei Directive, constat cu multa placere ca va fi cu siguranta un partener bun de discutie si de impins lucrurile mai departe. Eu va promit ca impreuna cu colegii mei de la celelalte partide ne vom accesa parlamentarii europeni ca in momentul in care se discuta in PE sa aiba pct de vedere national, ceea ce de obicei nu au si am sa trimit si doamnei ambasador a Romaniei pe langa UE sa stie si ea despre ce discuta si ce lucruri facem aici, ptr ca sincer si ea mi-a zis ca deseori ei nu au pozitia nationala. Daca mai sunt vorbitori, daca nu cer eu unul, am citit ca exista printre noi reprezentantul Camerei de Comert?
Sina Ionescu, director departamentul de programe din cadrul CCIR
Va multumim ptr invitatie, e prima noastrea prezenta la aceasta intalnire pe aceasta directiva. Nu putem decat sa salutam initiativa, directiva e sprijin real ptr statele membre, marja indeplinirii angajamentelor nationale precum si a obligatiilor care le revin in temeiul conventiei Natiunilor Unite ptr dreptul persoanelor cu handicap in ceea ce priveste accesibilitatea. Directiva contribuie semnificativ la buna functionare a pietei interne prin aproprierea actelor cu putere de lege si a a actelor administrative ale SM si eliminarea barierelor din calea liberei circulatii a anumitor produse si servicii accesibile. Includerea IMM-urilor si a mediului de afaceri, asa cum sesizati si dvs inca de la inceput intalnirii, nu este decat benefica astfel incat evitam riscul ca produsele lor sa fie considerate categorii inferioare, ca fiind neadaptate la nevoile respective. Asa cum spuneati si dvs sunt oportunitati de afaceri in aceaste initiativa. Noi am vrea sa oferim spatiul consultativ al CCIR prin reteaua teritoariala prin cele 42 Camere de Comert, ptr a putea comunica astfel corespunzator cu firmele din teritoriu. Asa cum cunoasteti, CCIR are firme membre din toata domeniile de activitate, asa ca putem determina implicatiile si oportunitatile si putem face o analiza in masura in care vom avea punctele lor de vedere, cat si o opinie sectoriala.
Presedinte Anca Boagiu: asta asteptam sa aud, dar probabil am comunicat telepatic, ptr ca pana la urma instrumentul sau institutia care poate sa ii aduca laolalta mai usor decat noi pe potentialii beneficiari economici ai acestei Directive sunteti dvs, CCIR, si daca tot am avut intalniri bune cu presedintele care isi dorea o comunicare si o colaborare cu Parlamentul, cred ca acum cand ne straduim putem crea o retea care sa comunice si sa pregateasca tara asta ptr momentul important de preluare a Presidentiei UE, sa lasam in urma ceea ce ne-am dorit, cine vine mai departe si chiar pregateste directa actiune a Romaniei sa aiba pe ce structura sa se aseze.
CCIR: Asa cum spuneam, reiterez intentia noastra de a sprijini cu spatiul nostru consultativ, de a organiza o eventuala dezbatere la Bucuresti sau teritoriu. Atunci cand dvs considerati oportun putem sa ne folosim si de mijloacele de comunicare moderne, putem avem si un poll pe site CCIR. Am facut si noi exercitii. Pare ca la momentul actual sa fie cele mai eficiente metode de comunicare, deschidem pollul respectiv, folosim un google forms, stabilim niste intrebari si cu ocazia asta putem sa avem niste raspunsuri punctuale de la companii pe nise, plecand de la niste intrebari sau propuneri foarte concrete ale noastre. Poate discutam un pic si ulterior sa gasim cea mai buna cale de comunicare, pentru a ajunge cu mesajul la mediul de afaceri astfel incat ei sa perceapa aceste initiativa ca pe o oportunitate, ptr ca asa o vedem si noi CCIR.
Motivation – Alexandru Manaila – o singura completare, doar cateva date, ca sa vedem o dimensiune a ce inseamna lipsa accesibilitatii. Am dezvoltat pe baza normativului care a fost pomenit mai devreme un mic sistem de audit ptr utilizatorii de scaun rulant cu care am evaluat 1400 de cladiri din Bucuresti si in restul tarii. Din astea doar 30 % sunt accesibile. Aceasta este realitatea. In paralel cu cladiri publice si private, fara discriminare. In paralel am evaluat si printre beneficiarii nostri 22.000 de locuinte, case si apartamente la bloc, 23% sunt accesibile. Deci cam asta e realitatea si cam asta sunt conditiile cand vorbim de accesibilitate ptr ca din pct nostru de vedere accesibilitate nu inseamna doar o rampa, inseamna acces la spatii, la spatiul exterior, interior, bunuri si servicii. Adica, din parcare de unde am lasat masina sa ajung pana aici in regula si daca am nevoie sa folosesc o toaleta sa ma pot duce fara ajutorul unei alte persoane.
Presedinte Anca Boagiu: Aceasta statistica o banuiam, nu e o surpriza ptr nimeni, v-am dat exemplul cu sipcile ca ajungeam direct in birou. Doua nenorocite de sipci. Asta e, se gasesc bani ptr alte lucruri mult mai costisitoare. Ii rog acum sa intervina si pe colegii mei senatori prezenti carora le multumesc ptr ca si-au alocat timp ptr intalnirea noastra. D-na senator Cretu...
Senator Gabriela Cretu: Ma bucur si eu ca ati raspuns invitatiei Comisiei. Spre surpriza unora, sunt total de acord cu ceea ce a afirmat Anca Boagiu in deschidere si anume ca trebuie sa facem acest exerctitiu in vederea pregatirii noastre pentru anul 2019 cand lipsa noastra de experienta in a lucra cu documente europene nu va mai avea consecinte numai in a noastra cetate sau firme, ci va fi un spectacol pentru toate celelalte tari. Regret tot din start ca nu este si Min Justitiei aici. De ce? Pentru ca experienta mea de 4 ani in Comisia de Piata Interna a Parlamentului European mi-a spus cum sa privesti un asemenea document. Intai deschizi paginia si te uiti in ce categorie de documente este clasificarea, si zici acolo politici economice, echilibre bugete, etc. 2. Cine il produce, DIGI MARKET, adica directia de piata interna, directia generala de piata interna a CE. Care e scopul acesteia? Liberalizarea pietelor. Totdeauna ea se ocupa cu liberalizirea pietelor. Deci, textul asta are legatura si de asta e economia implicate, nu atat cu legislatia privitoare la persoanele cu dizabilitati, cat cu liberalizarea pietelor. Ce a vazut DigiMarket? A vazut ca in sistemul de achizitii publice si in normele metodologice si ghid de cheltuieli a banilor europeni unele state foloseau drept mijloc protectionist tocmai specificatiile de accesibilitate. Adica tari precum cele nordice care au o mult mai lunga experienta si o legislatie mult mai stricta in aceasta privinta, treceau in ghid sau in caietul de achizitii publice asemenea prevederi care excludeau pe unii de la aplicatie si favorizau pe altii. Cum se procedeaza stie ANPC foarte bine, de regula cand apar asemenea situatii standardizam sau armonizam. Dar nu putem! Si ne uitam de ce nu putem? Ca nu exista baza legala in tratat sa armonizam cerintele respective de accesibilitate ptr ca zona asta e in mare masura de competenta nationala. In plus, era si perioada in care se ratificase conventia ONU de fiecare stat, inclusiv de UE si incepea procesul de transpunere in legislatia nationala si fiecare transpunea cum i se nazarea. Se creau dificultati pentru firmele producatoare care erau interesate sa vanda asemenea produse in toate cele doua 28 state. Si atunci s-a venit cu aceasta chestie care nu vizeaza schimbarea normelor, scrie titlu, ci apropierea (nu zice armonizare, ca nu avem baza legala). Zice, hai sa apropiem actelele legislative existente. De asta regretam ca nu e Min Justitiei aici. Deocamdata ceea ce se urmareste e un cadru general pe care fiecare guvern sa-l urmareasca si sa schimbe actele existente, cele legislative si cele administrative care mai exista, astfel incat ele sa nu constituie piedica pentru agentii economici care vand bunuri si servicii care trebuie sa indeplineasca asemenea cerinte de accesibilitate. Despre asta e vorba in aceasta directiva. Problema se pune, ale noastre sunt mai inalte sau mai joase decat cele europene, caci cand se face o asemenea apropiere, noi stim de la armonizari asta, cei care au mai lucrat pe zona isi pun aceasta problema: ale noastre, vom fi fortati sa le ridicam sau sa le diminuam, sa facem concesii la niste norme pe care le avem? La asta trebuie sa reflectam daca luam acest exemplu. Eu cred ca mai curand pentru persoanele cu dizabilitati va avea efect pozitiv desi intrebarea mea este: e transpunsa conventia, s-au facut modificarile in legislatia la nivel legislativ si administrativ astfel incat conventia pe care noi am ratifacat-o in ianuarie 2011 sa fie ca atunci? Ca trebuie sa urmarim in viitor prevederile ce vor iesi la aceasta Directiva atunci cand facem transpunerile sa ne incadram nu doar ca sa fie piata libera ci ca sa fie raspectate drepturile persoanelor cu dizabilitati, ptr ca ma gandesc ca eu sunt fovarizat in aceasta idée, ca media europeana e putin peste noi pentru persoanele cu dizabilitati. Cat despre firme, nu stiu ce piete europene, ca asta era urmatoare intrebare pe care trebuiau sa si-o puna Comertul. Avem piete, avem produse noi sa vindem pe pietele europene si eram franati de reguli mai stricte cu privire la accesibiliate sau de norme foarte specifice? Si astfel incat sa ne poata vanda numai cineva pe piata respective? Deci astea sunt chestii, cam asa ar trebuie facut, ma iertati ca dau acest exemplu, am lucrat in aceasta comisie si am vazut de unde vine, de asta imi permit sa fac aceste lucruri. E apropierea actelor normative existente, deci anexele trebuie bine analizate sa vedem ce trecem acolo si ce nu trecem ptr ca in directia aia vor fi apropiate, armonizate documentele. Eu asa vad lucrurile si cu colegii mei asa am discutat. Asta am vrut doar sa subliniez ptr ca noi, cum a precizat doamna presedinte, déjà am trimis un pct de vedere mai general, dar ptr cei care vor lucra in grupuri la CE e important sa intelegem la ce ne uitam. Multumesc.
Senator Ilie Nastase. Cred ca as fi indreptatit sa vorbesc de situatia asta ptr ca am stat 12 ani in SUA si cunosc foarte bine situatia. Cred ca ce vorbim noi aici exista in SUA de multi ani. La noi e ceva noutate, mi se pare incredibil, ma simt jignit si am dat sa plec de aici, doar ce au spus astia baietii doi care pot sa-mi fie fiii mei, mi-a venit sa lacrimez. Suntem o tara care nu ne respectam oamenii. Noi nu ii respectam. Trebuie sa gasim, in SUA au gasit un lucru foarte frumos, la noi cand se supera cineva pe tine te face “handicapat”. E foarte urat. Trebuie sa dispara cuvantul, nu stiu cum facem. Oamenilor astia in alte tari li se ofera serviciile care sunt normale. Ala are masina, are casa, adica ce, nu e normal? Nu e normal ca el sa-si cumpere o masina de scris sau el sa poatea gasi semne unde sa se duca la toaleta? Pai astea sunt lucruri normale in alta tara. Pai eu am stat in America, si cineva zicea de codul european, nu cunosc, dar la codul din SUA nu se vede diferenta pentru serviciile acestor oameni care sunt ca si pentru ceilalti, nu se vede diferenta. Eu n-am vazut. Acesti oameni pot fi integrati in societate. Ei sunt buni. Discursul baiatului, al dansului, vedeti vreo diferenta? Eu nu vad. De ce nu putem sa-i integram? Avem un million si nu numai in Romania, ci in toata lumea. Noi vorbim de Romania acuma. Oamenii astia sunt acolo, au niste servicii in care sunt respectati, pot sa-si puna in valoare talentele. Noi vorbim de dizabilitati fizice si mentale, ei in SUA au gasit un cuvant frumos – “olimpici speciali”. Asta inseamna respect ptr acelasi semen ca tine. Cand o sa ne dam seama ca putem copia aceste lucruri foarte usor, exista in America. Ne ducem acolo si vedem care sunt serviciile ptr persoane cu probleme. Le copiem si le punem in aplicare in Romania. E atat de greu? Nu cred! Noi suntem nepasatori fata de aceste persoane, vorbim foarte mult, dar garantez ca nu se intampla nimic. As prefera ca voi doi si mai multe persoane ca voi sa vina in Parlament sa vorbeasca si in fiecare zi daca se poate sa ne trezim si noi. Eu doar propun sa fie amendati, romanii, ptr ca noi nu ne ocupam de aceste persoane cat trebuia. Deci nu trebuie sa exista o diferenta intre acesti oameni. Am fost si prin aeroporturi si prin gari si peste tot, aceste lucruri sunt acolo, si toalete si ce vreti dvs, da? Nu e mare lucru! Inca o data, eu nu vad diferenta. Oamenii aia sunt tratati si se simt normal. Noi facem diferenta, asta e problema. Nu ne respectam semenii.
Sunt multe asociatii in SUA in care cei din Romania pot lua contact cu ei. Eu stiu ca asociatia asta a fost infiintat de sora lui Kenedy, chiar Nadia este presedinte onorific in aceasta asociatie si sigur ca oamenii astia discuta si cu alte asociatii din toata tarile si ar trebui sa se ia contact cu cei din SUA.
Presedinte Anca Boagiu: Va multumesc foarte mult tuturor ptr participare la aceasta prima dezbatere, am auzit multe pct de vedere si cred ca este un punct de plecare. As vrea sa va fac cateva propuneri si evident sunt deschisa la orice alta propunere din partea dvs, clar nu vom schimba raportorul pe acest proiect de directiva si va ramane dl Dobra, dar recunosc ca am sa raman implicata si eu pe acest subiect intrucat mi se pare mult prea important atat din pct de vedere economic cat si din pct de vedere al respectului pe care trebuie sa il avem unul fata de altul si care bag de seama este un cuvant care incepe sa dispara din dictionar. Ce e ala respect fata de ceilati? Trebuie sa sunam dintr-un clopot mare ca sa ne aducem aminte ca daca vrem sa fim respectati trebuie sa si respectam la randul nostru. Asadar eu voi propune ca, dat fiind ca Min Economiei este integrator guvernamental pe acest proiect de directiva, dar si Min Muncii si ne raportam la cele doua institutii ptr ca pana la urma una se ocupa mai mult de partea economica iar cea de doua foarte mult de partea de respect vis a vis de drepturile omului, al fiecaruia dintre noi. Si atunci va propun sa facem un grup de lucru permanent care sa aiba prima intalnire peste doua saptamani astfel incat toata lumea sa-si poata culege date sa stim exact ce statistici sunt de la colegii la Comunicatii, sa vedem daca de la asociatia putem culege datele cati membrii ai asociatilor sunt beneficiare ai diverselor decizii luate de multi presedinti care au fost preocupati de acest subiect, sa vedem care e impactul pana la urma pe care deciziile le-au avut asupra oamenilor care au nevoie de asistenta speciala. Doua sapamani e ok? Ok, va propun sa ne revedem cu toate statisticile culese de la dvs. in acelasi format, ba chiar largit si cu alte institutii si autoritati conexe ca Ministerul Educatiei, IMMurile sau Autoritatea Nationala de Turism, Autoritatea de Achizitii Publice si Ministerul Justitiei.