Senatorul USR de Suceava, Geogre Mîndruță acuză actuala coaliție de guverământ că minte atunci când vorbește de creșterea economică și uită să vorbească de indicatorii care demonstrează, fără tăgadă, că situația economică a țării este precară.
Într-o declarație politică, senatorul George Mîndruță arată că indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 5,79% pe an, de la 5,50% cât a fost în urmă cu o săptămână, niveluri record, care confirmă nu numai creșterea explozivă a inflației dar și situația precară macro-ecomomică a României.
George Mîndruță:  ”Această majorare semnificativă a indicelui înseamnă creșterea ratelor pentru românii care au contractat credite. Astfel, cu titlu de exemplu, un român care a contractat un credit pentru achiziționarea unei locuințe, ajunge să plătească lunar câteva sute de lei în plus, comparativ cu anul 2021. La această majorare se adaugă explozia prețurilor la energie, la carburanți și la alimentele de bază, asta în condițiile în care nivelul salarial din România a suferit modificări aproape insesizabile.”
În declarația sa politică, senatorul USR de Suceava, George Mîndruță argumentează că indicele ROBOR, influențat, printre altele, de politica fiscală dintr-un stat, arată dacă  măsurile de politică fiscală adoptate de guvernanți contribuie sau nu scăderea prețurilor sau a inflației, iar faptul că ROBOR crește, arată clar că măsurile coaliției sunt un dezastru pentru români.
În acest context, concluzionează senatorul USR George Mîndruță, propunerea amânării ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni,este ocatastrofă ce va fi resimtită cu adevărat la anul.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”Cea mai mare valoare a indicelui ROBOR din ultimii zece ani
        Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 5,79% pe an, de la 5,50% cât a fost în urmă cu o săptămână. ROBOR la 6 luni a crescut la 6,00%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României.
        La nivel comparativ, cea mai mare valoare de până acum a indicelui ROBOR a fost înregistrată la data de 7 martie 2013, când acesta s-a situat la 5,56% pe an. Iar ca să înțelegem mai bine impactul și gravitatea acestei creșteri, la începutul anului 2021, valoarea indicelui ROBOR calculat pe o perioadă de 3 luni era de numai 1,54 %.
      Această majorare semnificativă a indicelui înseamnă creșterea ratelor pentru românii care au contractat credite. Astfel, cu titlu de exemplu, un român care a contractat un credit pentru achiziționarea unei locuințe, ajunge să plătească lunar câteva sute de lei în plus, comparativ cu anul 2021. La această majorare se adaugă explozia prețurilor la energie, la carburanți și la alimentele de bază, asta în condițiile în care nivelul salarial din România a suferit modificări aproape insesizabile.
     În tot acest timp, coaliția aflată la guvernare se laudă în presă cu progresele remarcabile pe care le înregistrează economia țării noastre. În acest context, mă întreb cum de au curaj PSD și PNL să invoce economia înfloritoare sau puterea de cumpărare a românilor, când veniturile au rămas aceleași, iar cheltuielile sunt cu mult mai mari?
      Potrivit economiștilor, indicele ROBOR este influențat, printre altele, de politica fiscală dintr-un stat, de inflație. Cu alte cuvinte, măsurile de politică fiscală adoptate de guvernanți determină creșterea sau scăderea prețurilor sau a inflației. Așadar, având în vedere această criză economică ce lovește tot mai puternic românii, cred că unele măsuri ale coaliției sunt cel puțin puse sub semnul întrebării.
  Mai nou, coaliția de guvernare a venit cu propunerea amânării ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni, mergând pe modelul situației din timpul pandemiei. Țin să le amintesc că în prezent economia nu a luat o pauză așa cum a fost în 2020 și situația se prezintă altfel. Povara ratelor se va resimți cu adevărat la anul, greu de prezis pentru cât timp; există preconizări că politica inflaționistă va tot continua.
  Aceasta propunere nu face decât să submineze încercarea BNR de a tempera inflația, pentru a reducere rolul dobânzilor în ajustarea comportamentului românilor.
 Vă reamintesc ce înseamnă politica anti-inflaționistă - temperarea cheltuielilor publice și private, implicit, reducerea deficitului bugetar și a îndatorării cetățenilor sau a companiilor. Coaliția de guvernare acționează contrar printr-o astfel de măsură de amânare.”