Senatorul USR de Constanța, Remus Negoi, trage un semnal de alarmă privind sistemul de sănătate românesc, ce se confruntă cu subfinanțare cronică, unde unitățile spitalicești, deși primesc aproape jumătate din bugetul total, se găsesc în incapacitatea de a dezvolta și gestiona eficient resursele.

Într-o declație politică, Remus Negoi, care este membru în comisia pentru sănătate din Senat, argumentează că finanțarea actuală bazată pe DRG (Diagnostic Related Groups) s-a dovedit a fi depășită, generând discrepanțe în decontare iar spitalele au o influență limitată în creșterea veniturilor din contractarea serviciilor cu fonduri de asigurări de sănătate, iar optimizarea cheltuielilor devine un proces dificil în acest cadru.

Remus Negoi: ”Există soluții la aceste provocări. Monitorizarea atentă a cazurilor internate, eliminarea celor cu valoare relativ scăzută, și tratamentul lor în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu, reprezintă o metodă eficientă de optimizare a cheltuielilor. De asemenea, gestionarea duratei medii de spitalizare, cu aplicarea de sancțiuni pentru depășiri nejustificate, poate contribui la reducerea costurilor suplimentare.”

Senatorul USR de Constanța, Remus Negoi, afirmă că în acest moment, un proiect pilot implică 50-60 de spitale pentru a stabili costurile reale pentru principalele tipuri de pacienți externați, astfel încât tarifele să reflecte realitatea, un pas în direcția corectă.

La finalul declarației politice, Remus Negoi face apel la reprezentanții tuturr partidelor parlamentare pentru o schimbare semnificativă în modul în care gestionăm sistemul de sănătate, prin identificarea de soluții sustenabile și pentru a asigura că bugetul alocat sănătății este utilizat în mod eficient.

În continuare, textul integral al declarației politice:
 
”Dificultăți majore în optimizarea cheltuielilor din domeniul sanitar
 
Astăzi, aș dori să vă aduc în atenție o realitate urgentă și complexă, ce afectează sistemul nostru de sănătate din România. Sistemele sanitare și, în mod special, unitățile sanitare cu paturi, funcționează într-un mediu extrem de complex, marcat de provocări financiare, umane și de reglementare. Această complexitate aduce cu sine dificultăți majore în optimizarea cheltuielilor, iar România se confruntă cu probleme semnificative în acest sens.

În mod special, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu subfinanțare cronică, unde unitățile spitalicești, deși primesc aproape jumătate din bugetul total, se găsesc în incapacitatea de a dezvolta și gestiona eficient resursele. Costurile de personal ridică, în medie, la 65%, lăsând doar 3-5% pentru cheltuieli de capital, ceea ce afectează capacitatea unităților spitalicești de a se adapta dinamic la nevoile medicale actuale.

Desigur, numărul mare de paturi în raport cu populația nu aduce beneficii semnificative sistemului de sănătate, iar gradul scăzut de ocupare a acestora generează un dezechilibru. Normarea personalului medical, bazată exclusiv pe numărul de paturi, ignoră adresabilitatea specifică a patologiilor și nu permite unităților spitalicești să își adapteze activitatea în mod flexibil.

De asemenea, finanțarea actuală bazată pe DRG (Diagnostic Related Groups) s-a dovedit a fi depășită, generând discrepanțe în decontare. Spitalele au o influență limitată în creșterea veniturilor din contractarea serviciilor cu fonduri de asigurări de sănătate, iar optimizarea cheltuielilor devine un proces dificil în acest cadru.

Totuși, există soluții la aceste provocări. Monitorizarea atentă a cazurilor internate, eliminarea celor cu valoare relativ scăzută, și tratamentul lor în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu, reprezintă o metodă eficientă de optimizare a cheltuielilor. De asemenea, gestionarea duratei medii de spitalizare, cu aplicarea de sancțiuni pentru depășiri nejustificate, poate contribui la reducerea costurilor suplimentare.

Instruirea corectă a personalului pentru a codifica cazurile în documentele medicale este, de asemenea, esențială pentru asigurarea unei decontări adecvate. Rezultatele cercetării și modul de optimizare a cheltuielilor în spitale pot fi influențate pozitiv de modificarea reglementărilor privind finanțarea cazurilor internate.

În acest moment, un proiect pilot implică 50-60 de spitale pentru a stabili costurile reale pentru principalele tipuri de pacienți externați, astfel încât tarifele să reflecte realitatea. Acesta reprezintă un pas în direcția corectă, dar eforturile noastre colective sunt esențiale pentru a construi un sistem de sănătate eficient, adaptat nevoilor reale ale populației.

Împreună, putem crea o schimbare semnificativă în modul în care gestionăm sistemul nostru de sănătate. Haideți să colaborăm pentru a identifica soluții sustenabile și pentru a ne asigura că bugetul alocat sănătății este utilizat în mod eficient, oferind servicii de calitate populației pe care o reprezentăm aici, în Parlament.”