Miercuri, 28 februarie, doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a participat la Conferința ”Lansarea Studiilor de Strategie și Politici (SPOS) 2017” organizată de Institutul European din România, cu sprijinul Bibliotecii Academiei Române, în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei.
Deschiderea conferinței a fost făcută de doamna Gabriela Drăgan, director general al Institutului European din România, care a prezentat proiectul Studii de strategie şi politici SPOS 2017, fiind urmată de alocuţiunile doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene, a domnului senator Titus Corlățean, preşedinte al Comisiei speciale pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 și a domnului Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În intervenția sa, doamna senator Gabriela Crețu a evocat nostalgia după perioada în care Uniunea Europeană era un model valoric și de dezvoltare spre care tindeam și care se bucura de un suport public de netăgăduit și nu cuvântul cel mai gol de conținut folosit astăzi în spațiul public.
“Cât timp România s-a aflat în afară Uniunii Europene, înainte de 2007, termenul european era confuz, dar conotația sa era pozitivă, era ceva ”de bine”. Adăugarea epitetului întreținea pentru majoritatea populației speranța progresului. A fi european era echivalent cu civilizat, democratic, avansat, educat, modern, eficient și, mai ales, ducând un trai mai  bun. În acest context, singurul obiectiv strategic explicit formulat în raport cu Uniunea - ”alinierea la standardele europene” – părea cel puțin rațional; este rațional să-ți dorești binele… După mai mult de zece ani de la aderare, termenul este însă vag; nu mai este mereu de bine; nici cu cine ne aliniem nu este întotdeauna clar. Deși sondajele îi plasează încă pe români printre cei mai pro-europeni cetățeni, o schimbare semnificativă la nivelul atitudinii societății s-a produs deja.”
Doamna senator a atras atenția și asupra situației actuale legată de statul român care trăiește între un difuz conformism politic și o fermă alegere geopolitică. “Numesc conformism politic acceptarea tuturor politicilor europene neoliberale - căci nu toate politicile se bucură de acest privilegiu - ca date și de neevitat; opoziția la ele este minimă iar analiza de profunzime a consecințelor care decurg din aplicarea acestora pentru societatea românească și posibilitățile ei de dezvoltare viitoare nu este deloc o regulă. Ceea ce este adoptat la nivel european este ordin; ordinul se execută. Ilustrativ este cazul Compactului Fiscal. Semnat de președintele Traian Băsescu în timpul guvernului de dreapta, Tratatul ajunge pentru ratificare în parlament imediat după căderea guvernului și schimbarea majorității parlamentare, în plină tensiune între palate, când orice pretext era bun pentru a marca diferențele. Este ratificat cu un vot practic unanim și fără nicio polemică. Iar cam asta se repetă în multe alte situații!”
            În concluziile sale, doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene, și-a exprimat îngrijorarea legată de schimbarea de atitudine din societate, de amenințarea euroscepticismului provocat de necunoașterea efectelor pozitive ce au decurs din aderarea la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, studiile academice, ca cele prezentate în conferință, vor duce la o cunoaștere mai bună ce poate demonta manipulările și euroscepticismul. În plus, e foarte important ca studiile elaborate de IER să ajungă la decidenții politici iar aceștia să le și folosească. “Suntem într-un moment în care avem nevoie nu numai de strategii, ci de o strategie integratoare pentru că societatea, economia, funcționează ca un întreg. De exemplu, revoluția digitală versus adaptarea pieței muncii, a sistemului de protecție social și educație. Ca urmare, provoc IER să fie mai curajos, să provoace gândirea decidenților, pentru că UE este în construcție și noi, cu toții, trebuie să participăm la acest proces. Eu sigur voi folosi această analiză la Comisia pentru Afaceri Europene pe care o prezidez, dar îmi doresc să o facă și alții. Deci, curaj!”
În partea a doua a conferinței, concluziile cercetării din cadrul proiectului SPOS 2017 au fost prezentate de către principalii autori, fiind structurate în patru capitole: Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești. Analiză sectorială (industrie, agricultură, servicii etc.); România - furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest; România şi Piaţa Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunităţi şi provocări; Provocări actuale în domeniul securității cibernetice – impact și contribuția României în domeniu.