Senatorul USR PLUS de Bacău, Sebastian Cernic atrage atenția că fenomenul ”NEET” - tinerii fără educație și fără loc de muncă – se manifestă și la noi în țară, în condițiile în care peste 35% din tineri sunt amenințați de riscul de sărăciei și excluziunii sociale.
Într-o declarație politică, Sebastian Cernic arată că acest fenomen are consecințe nu doar sociale, ci și economice.
Sebastian Cernic: ”Abandonul școlar, lipsa de interes pentru educație și de pregătire profesională a tinerilor duce la alte fenomene care afectează direct piața muncii.  Crearea de oportunități și programe de pregătire profesională a tinerilor va trebui să fie una din politicile țării noastre în viitor, pentru a oferi generațiilor viitoare încrederea că România poate fi acasă pentru ei.  În momentul de față, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, prin Pilonul VI, aflat în dezbatere publică, sunt prevăzute finanțări de peste 1.3 miliarde de euro pentru politicile care vizează educația, tineretul și sportul. Orice investiție în generațiile viitoare reprezintă șansa unui viitor mai bun și pentru ei și pentru România”.
 
Concluzia senatorului USR PLUS de Bacău este că va trebui să alocăm funduri speciale politicilor de inserție pe piața muncii a tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care, în prezent nu urmează niciun program educațional și nici nu muncesc, deoarece acest fenomen are, potențial disruptiv atât la nivel economic cât și – în special – social pe termen mediu și lung.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
"Să le acordăm atenția necesară tinerilor NEET, fără școală și fără job"
 
”Stimați colegi,
 
În anii ce urmează, pe lângă marile proiecte de investiții și infrastructură, pe care le avem cuprinse pentru finanțare prin bugetul de stat, PNRR, va trebui să alocăm un interes aparte și politicilor care se referă la inserția pe piața muncii a tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani. În prezent, conform specialiștilor, un fenomen cunoscut sub acronimul NEET, care se referă la tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani, care nu urmează niciun program educațional, nu muncesc și fără să aibă o pregătire profesională, tinde să se amplifice în România.
 
În ultimii ani, fenomenul NEET devine tot mai accentuat și la noi în țară, peste 35% din tineri fiind amenințați de riscul de sărăcie, risc care atrage după sine excluziunea socială. Acest fenomen are consecințe nu doar sociale, ci și economice. Abandonul școlar, lipsa de interes pentru educație și de pregătire profesională a tinerilor duce la alte fenomene care afectează direct piața muncii. Studiile arată că fenomenul NEET are o legătură directă cu nivelul redus de școlarizare și este evidențiat și mai mult prin inegalitățile care există între mediul urban și cel rural, iar în România, acesta devine din ce în ce mai puternic în rândul tinerilor.
 
Crearea de oportunități și programe de pregătire profesională a tinerilor va trebui să fie una din politicile țării noastre în viitor, pentru a oferi generațiilor viitoare încrederea că România poate fi acasă pentru ei.
În momentul de față, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, prin Pilonul VI, aflat în dezbatere publică, sunt prevăzute finanțări de peste 1.3 miliarde de euro pentru politicile care vizează educația, tineretul și sportul. Este necesară o atitudine proactivă în aceste domenii, în vederea creării de oportunități și de încurajare a tinerilor de a urma programe de pregătire profesională, pentru că, prin orice investiție în generațiile viitoare, întărim șansa unui viitor mai bun. Fondurile aflate la dispoziție, prin PNRR, pot fi un imbold necesar pentru a crea un climat favorabil care să întărească sistemul educațional și care să contribuie la incluziunea tinerilor și la oferirea de șanse egale pentru aceștia, prin accesarea unor programe benefice pentru ei.
Va trebui să contribuim la crearea de oportunități pentru tineri, astfel încât să minimalizăm efectele posibile ale NEET, mai ales că România este direct afectată, iar criza sanitară și protestele tind să acutizeze aceste fenomen.
 
Stimați colegi, prin declarația de astăzi, am vrut să atrag atenția asupra acestui fenomen care afectează viața tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani și care are efecte, nu doar sociale, ci și economice, iar noi, din calitatea noastră de parlamentari, avem obligația să venim în sprijinul lor.”