Senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei, arată că diferența fundamentală între PNDL 3 și PNRR este că primul se bazează pe banii ipotetici ai guvernului alocați prin proceduri “flexibile” stabilite pe criterii îndoielnice, în timp ce al doilea se bazează pe banii cerți, mobilizați de Uniunea Europeană, dar alocați prin proceduri foarte stricte și controlabile.
Într-o declarație politică, senatorul Cristian Bordei demonstrează că recenta suplimentre de fonduri, de 65 de miliarde de lei, pentru PNDL-3 e o păcăleală.
Cristian Bordei: ”Cea mai recentă analiză a stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, programul de aproape 80 miliarde de euro, arată că din cele 24 de jaloane de îndeplinit în trimestrul 1 din 2022, 8 sunt în blocaj sau întârziere. Adică 30%. Printre jaloanele aflate în blocaj se află lansarea procedurii pentru accesarea celor 460 de milioane de euro alocați pentru proiecte noi de producție de energie regenerabilă (eoliană și solară) precum și finalizarea analizei opțiunilor privind cloud-ul guvernamental. Nu cred că mai este cazul să discutăm despre importanța investițiilor în noi capacități de energie regenerabilă iar cloud-ul guvernamental reprezintă fundamentul digitalizării României.”
În declarația sa politică, senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei, iși exprimă îndoiala că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL-UDMR poate să lucreze la îndeplinirea exemplară a tuturor condițiilor necesare absorbirii până la ultimul eurocent a sumelor alocate prin PNRR, acest adevărat nou Plan Marshall pentru Europa, ratând o ocazie istorică pentru România și a întoarce în favoare sa o situație conjunturală extraordinară.
”Actuala coaliție va alege tot mizele mici ale șmecheriilor locale în detrimentul marilor mize ale interesului național, intrând în istorie dar nu de partea bună”, este concluzia declarației politice a senatorului Cristian Bordei.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
“Eroii” din poveste
Bugetul pentru PNDL 3 a fost suplimentat recent, cu surle și trâmbițe, cu 65 de miliarde de lei. La prima vedere cei mai mulți ar fi dați pe spate de cifrele acestui proiect, deoarece de la distanță arată frumos și strălucitor. Doar că atunci când ești aproape de problemă și vezi cu ochii tăi, realizezi că este doar un miraj și că oaza din deșert este în realitate o băltoacă cu apă tulbure.
Pe de altă parte cea mai recentă analiză a stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, programul de aproape 80 miliarde de euro, arată că din cele 24 de jaloane de îndeplinit în trimestrul 1 din 2022, 8 sunt în blocaj sau întârziere. Adică 30%.
Printre jaloanele aflate în blocaj se află lansarea procedurii pentru accesarea celor 460 de milioane de euro alocați pentru proiecte noi de producție de energie regenerabilă (eoliană și solară) precum și finalizarea analizei opțiunilor privind cloud-ul guvernamental.
Nu cred că mai este cazul să discutăm despre importanța investițiilor în noi capacități de energie regenerabilă iar cloud-ul guvernamental reprezintă fundamentul digitalizării României. Energia verde și digitalizarea reprezintă cei doi piloni fundamentali ai tranziției care se întâmplă acum, inevitabil, nu doar la nivelul Uniunii Europene ci la nivel global. Succesul și rapiditatea acestei tranziții vor fi cruciale în determinarea locului și rolului pe care îl va avea fiecare țară în noua realitate de după 2030.
Diferența fundamentală între PNDL 3 și PNRR este că primul se bazează pe banii ipotetici ai guvernului alocați prin procedurile “flexibile” stabilite intern în timp ce al doilea se bazează pe banii cerți mobilizați de Uniunea Europeană, dar alocați prin proceduri foarte stricte și controlabile. A doua diferență fundamentală este că primul program se adresează unor investiții de nivel local, unele deja depășite, iar al doilea program se adresează unor nevoi naționale strategice.
Așadar actuala coaliție de guvernare PSD-PNL-UDMR, expresia clasei politice venită la putere în `89 are șansa să intre în istorie, în această perioadă tulbure, cu transformări și evenimente complexe în care toate semnele unei crize economice sistemice sunt deja vizibile, prin îndeplinirea exemplară a tuturor condițiilor necesare absorbirii până la ultimul eurocent a sumelor alocate prin PNRR, acest adevărat nou Plan Marshall.
Ironic, șansa românilor a stat mereu în evenimente dureroase, iar unii ar spune că nimic bun nu vine fără sacrificiu, acesta putând fi însă evitat. Din păcate, în buna tradiție a ultimilor 30 de ani, semnele arată că actuala coaliție va alege tot mizele mici ale șmecheriilor locale în detrimentul marilor mize ale interesului național, intrând în istorie dar nu de partea bună. O clasă politică care ne conduce spre încă o ratare națională majoră doar pentru ca ei, familiile și apropiații lor să fie conectați la contracte cu statul, putea să fie evitată. ”