La punctul 1 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui flux masiv de imigranţi - L586/2015
Proiectul de lege are ca obiect stabilirea măsurilor necesare pentru intensificarea activităţilor la trecerea frontierei de stat, de protecţie a sănătăţii publice şi clarificare a situaţiei străinilor care intră sau încearcă să intre pe teritoriul românesc, în cazul constatării unui flux major de imigranţi la frontieră.
            În urma şedinţei din data de 24 noiembrie, Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională au constat următoarele:
-  Ordonanţa respectă setul de principii fundamentale conferite drepturilor omului (principiul nediscriminării, principiul nereturnării în ţara de conflict, principiul respectării demnităţii umane etc).
-  Se are în vedere înfiinţarea de hotspoturi denumite centre integrate unde imigranţii vor fi înregistraţi şi se vor bucura de asistenţa medicala, cazare, hrana etc.
-   Centrele integrate se pun la dispoziţia poliţiei de frontieră cu titlu gratuit de către autorităţile locale.
-   În cadrul centrelor integrate se va realiza amprentarea, fotografierea si ulterior constituirea unei baza de date în sistem AFIS.
-   De asemenea, se va avea în vedere şi trierea persoanelor care imigrează din ţara de origine ca urmare a unei ameliorări a situaţiei financiar-economice proprii si refugiaţii care  îşi părăsesc ţara de origine ca urmare a conflictelor militare.
-  Ordonanţa stabileşte şi setul de drepturi si obligaţii pe care le au străinii în hotspot-uri şi măsurile coercitive ce pot fi luate de autorităţile romane, în cazul în care situaţia din respectivele centre o impune.
-    Instituţia responsabila este Ministerul Afacerilor Interne.
-  Cheltuielile financiare pentru realizarea hotspot-urilor, cazării, hranei asistenţei medicale sunt suportate din bugetul de stat în limita prevăzută.
-    Cheltuielile financiare alocate din bugetul de stat pentru cazare, hrană, asistenţă medicală, diurnă zilnică destinate imigranţilor să se situeze în raport egal cu acelasi tip de cheltuieli prevăzute pentru cetăţenii defavorizaţi din statele membre.
            Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru sănătate publică şi  Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au transmis avize favorabile.
             În  urma dezbaterilor, care au avut loc în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne (dl Bogdan Tohăneanu, secretar de stat), membrii prezenţi ai Comisiei pentru afaceri europene şi cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au analizat proiectul de lege  şi au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, fără amendamente.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare - L613/2015
Proiectul de lege are ca obiect a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2015. Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
✓Cheltuielile de personal cresc cu +601,3 milioane lei;
✓Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu +420,0 milioane lei;
✓ Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu -2.372,7 milioane lei;
✓ Fondurile de rezervă se majorează cu +905,8 milioane lei;
✓ Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă scad cu -35,6 milioane lei;
• Ministerul Fondurilor Europene: +729,6 milioane lei per sold pentru finanţarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile;
• Ministerul Afacerilor Externe: +132,8 milioane lei pentru cheltuieli de personal, funcţionare misiuni diplomatice şi cotizaţii la organisme internaţionale;
Prin promovarea rectificării bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare se pot rezolva, în principal, următoarele probleme:
• includerea în buget a sumelor destinate majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare începând cu 1 octombrie 2015 potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; • plata drepturilor de asistenţă socială şi a taxelor de transmitere a acestora; • plata rentei viagere a sportivilor; • finanţarea de bază a învăţământului superior, asigurarea burselor, manualelor şcolare, finanţarea investiţiilor; • alocarea de fonduri pentru finanţarea cheltuielilor determinate de susţinerea sistemului de protecţie a copilului precum şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap; • asigurarea finanţării cheltuielilor de personal din învăţământul special, din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, precum şi ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; • plata tranşei a IV-a aferentă anului 2016 din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obţinute în instanţă de către personalul din sectorul bugetar; • plata salariilor pentru luna decembrie 2015 ale persoanelor care işi desfăşoară activitatea, potrivit legii, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile până la data de 31 decembrie 2015; • asigurarea fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării activităţii acestora în bune condiţii până la finele anului; • asigurarea fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului; • corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului; • posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale cu capacitate ridicată de contractare de împrumuturi, care au demarat negocieri pentru realizarea de proiecte de mare anvergură alături de instituţii financiare internaţionale şi locale de a-şi asigura resursele financiare necesare pentru finanţarea acestor proiecte.
Membrii Comisiei pentru afaceri europene au analizat proiectul de lege şi au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi și o abținere (senator Anca Boagiu), aviz favorabil, fără amendamente.
Punctul 3 de pe Ordinea de Zi a fost amânat pentru o ședință ulterioară din cauza lipsei instituțiilor guvernamentale responsabile de aplicarea legii.
La punctul 4 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 339 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - Noi avantaje pentru consumatorii de energie
Din partea Guvernului au fost prezenţi reprezentanţi ai M.A.E. (dl Bogdan Badea, director) și ai M.A.D.R. (dl Bogdan Dan, consilier și dl Bogdan Alecu, director).
A fost analizată şi fişa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene a Senatului.
Prezenta comunicare consideră că cetăţenii, în calitate de consumatori de energie, trebuie plasaţi în centrul strategiei privind Uniunea Energetică, Comisia urmărind ca aceştia să aibă posibilitatea exercitării unui rol sensibil consolidat.
Propunerea se bazează pe o strategie articulată în jurul a a trei piloni: ajutorul consumatorilor în vederea economisirii energiei şi costului prin intermediul unei mai bune informaţii; o mai mare paletă de selecţie pentru consumatorii participanţi la piaţa de energie; menţinerea celui mai înalt nivel de protecţie a consumatorilor.
Consumatorii trebuie să fie bine informaţi şi să aibă suficientă putere atât în calitate de cumpărători cât de vânzători pe pieţe la scară largă, prin publicitate şi oferte mai transparente, instrumente credibile de comparare a preţurilor şi prin influenţarea puterii lor de negociere în cadrul unor scheme colective — de exemplu cooperative de comutare şi energie colective.
Consumatorii trebuie să consume şi să genereze în mod liber propria energie, în condiţii de echitate, pentru a economisi banii, a susţine mediul şi a asigura securitatea aprovizionării. Comisia constată că acest obiectiv poate fi realizat cu legislaţia existentă la nivel naţional şi UE, iar supravegherea unei reglementări eficiente va fi asigurată printr-o serie de instrumente adecvate.
În vederea creării unor noi avantaje consumatorilor, Comisia consideră necesară actualizarea legislaţiei în vigoare: Directiva pentru eficienţa energetică, Directiva pentru performanţa energetică a clădirilor, Directiva pentru energie regenerabilă, codurile de reţea, noua iniţiativă privind organizarea pieţei energiei împreună cu evaluările de impact. Comisia consideră că toate acestea vor asigura oportunităţile identificării acţiunilor necesare la nivel UE.
Membrii Comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi să adopte un raport favorabil.
La punctul 5 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 340 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei energiei
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene consideră următoarele:
Ca şi poziţionare generală, din perspectiva României, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, sectorul energetic va trebui să sufere o transformare profundă care va necesita investiţii uriaşe, ceea ce presupune identificarea, în perioada următoare, inclusiv la nivelul UE, a instrumentelor şi mecanismelor de piaţă care să îmbunătăţească mediul de afaceri şi predictibilitatea pentru investitori.
Pentru România, obiectivul de finalizare a pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi lung:
➢ dezvoltarea infrastructurii energetice,
➢ asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori,
➢ menţinerea competitivităţii industriei,
> creştere economică şi creare de locuri de muncă.
Există întârzieri nedorite în conectarea României la reţelele de transport de pe piaţa europeană atât pentru energia electrică cât şi pentru gaze naturale. Infrastructura de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale trebuie să dezvolte - in cel mai scurt timp posibil - culoare de transport de gaze naturale care să asigure atât gradul necesar de interconectivitate la nivel european, cât şi un potenţial suficient de transport al gazelor naturale pentru valorificarea resurselor din pieţele autohtone şi din cele regionale.
Este de asemenea necesar să se asigure interconectivitatea magistralelor de transport al energiei electrice, atât intra-comunitar, cât şi extra comunitar. Numai o solidaritate europeană reală poate asigura o reducere a dependenţei faţă de Rusia, problema cheie a UE, dar ceea ce trebuie evaluat de acum încolo este opţiunea pentru un raport sustenabil între propriile resurse energetice ale Statelor Membre şi cele presupus comunitare.
Planificarea acţiunii pentru susţinerea Uniunii Energetice readuce în atenţie faptul că securitatea energetică reprezintă un concept complex, politic, tehnic, economic, comercial şi social. Ca o axiomă, securitatea energetică absolută nu există. Ea presupune doar asigurarea necesarului de consum, sub aspectul accesibilităţii (inclusiv la surse noi de aprovizionare) şi cel al disponibilităţii, respectiv al garantării pe termen lung a continuităţii livrărilor. Trebuie să se ţină cont de noua situaţie geopolitică creată de Rusia pe continent iar în acest context: Uniunea Europeană trebuie să-şi protejeze interesele;
România insistă asupra menţinerii libertăţii fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional, existând riscul stabilirii unui mix energetic european unic, care va crea mari probleme centralelor şi industriei mineritului;
România susţine energia nucleară, demers în care mai sunt angajate şi alte State Membre precum Ungaria, Cehia şi, de asemenea, sprijinirea producătorilor de energie regenerabilă şi nuclear;
Referitor la resursele energetice din surse regenerabile, creşterea ponderii acestora în consumul UE poate reprezenta o oportunitate pentru sectorul energetic European, cu perspective importante inclusiv în ceea ce priveşte exportul. România apreciază că se impune necesitatea corelării vitezei şi volumului de dezvoltare al sectorului regenerabilelor pe plan european odată cu consolidarea şi modernizarea reţelelor, în aşa fel încât preţul energiei electrice pentru consumatori să rămână suportabil, să se menţină competitivitatea şi să se evite relocarea industriei. Sunt necesare scheme de ajutor în vederea atingerii acestor obiective.
Constituirea pieţei unice europene şi, implicit, o politică energetică comună nu se vor realiza atât timp cât va exista o piaţă unică reglementată de 28 de autorităţi de reglementare din 28 de state membre;
Este nevoie de un angrenaj instituţional comun care să susţină piaţa unică a energiei, respectiv instituirea unui reglementator unic în domeniul energiei la nivel european, pentru ca reglementările să fie coerente şi să nu mai existe diferenţe mari în aspecte precum sistemele de tarifare. Există temerea că Uniunea Energetică Europeană va duce Ia o creştere a preţurilor la energie şi gaze naturale pentru consumatorii din România, iar termocentralele româneşti şi industria carboniferă vor fi afectate;
Având în vedere faptul că preţul utilităţilor va tinde să se egalizeze pe întreg spaţiul comunitar, în condiţiile unei puteri de cumpărare foarte diferite de la stat la stat, iar alinierea preţurilor nu va fi insoţită şi de o coroborare a veniturilor disponibile ale populaţiei din statele membre UE, România militează la definirea conceptului de consumator vulnerabil la nivel european, astfel încât consumatorii să nu fie afectaţi odată cu armonizarea preţurilor.
Ca PROPUNERE, acest lucru va trebui realizat prin:
- stabilirea unui prag maximal de venituri (de exemplu, de la 400-500 euro pe lună de familie in jos);
- crearea unui sistem de subvenţionare de la bugetul central al Uniunii Europene a acestor consumatori vulnerabili, în mod similar cu subventiile care sunt acordate în prezent în agricultură.
Este necesar să se insiste asupra ideii de a se identifica şi defini corect categoria consumatorilor vulnerabili şi a necesitătii ca statul să acorde ajutoare la plata facturilor la gaze, exclusiv acestor consumatori, sau să stabilească un sistem prin care o anumită cantitate consumată să fie facturată la un pret subventionat, restul consumului urmând să fie facturat la pretul pietei.
Odată cu exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, România poate deveni şi un hub important, un centru comercial pentru sud-estul Europei. Uniunea Europeană trebuie să sprijine proiectele de interes comun european. Marea Neagră este doar menţionată în noua Strategie Energetică a UE. Potenţialul energetic al României, mai ales în contextul recentelor descoperiri din Marea Neagră a devenit atractiv, dar poate fi subestimat de către factorii de decizie, tentaţi să se bazeze tot mai mult pe resursele deja disponibile în materie de energie.
În ciuda ostilitătilor legate de Ucraina, precum şi a summit-urilor şi documentelor oficiale care, aparent, caută să asigure o mai mare independentă energetică de Rusia, cele mai recente tranzacţii între mai multe companii europene şi Gazprom au evidenţiat faptul că UE va continua să se bazeze pe gazul rusesc, iar unul dintre elementele cele mai controversate ale preconizatei Uniuni Energetice, cel al unei politici comune în domeniul contractelor de import de gaz natural, riscă să compromită unul din obiectivele de fond ale proiectului Uniunea Energetică Europeană.
În acest context, România, deşi pledează pentru integrare şi securitate în domeniul energiei, subliniază, în acest context, necesitatea ca toate proiectele energetice transfrontaliere promovate de statele membre să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi, mai ales, să fie în deplină conformitate cu legislatia europeană şi cu obiectivele Uniunii Energiei.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanţă cu observaţiiie şi evaluările membrilor, prezentate mai sus.
La punctul 6 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 468 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor  - Plan de acţiune privind edificarea unei Uniuni a pieţelor de capital
La lucrările Comisiei din data de 24 noiembrie a.c. a participat domnul Iulian Panait, Șef Serviciu Analiză de Piață și Statistică în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.
Au fost analizate procesul verbal al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Prezenta Comunicare are ca obiectiv crearea Uniunii piețelor de capital care ar trebui să permită UE să se regăsească mai aproape de situația în care, de exemplu, IMM-urile pot atrage finanțare la fel de ușor ca și societățile mari, costurile investițiilor și accesul la produsele de investiții să fie asemănătoare în întreaga UE, obținerea de finanțare prin intermediul piețelor de capital să devină un proces din ce în ce mai simplu, iar demersurile de obținere a finanțării în alt stat membru să nu fie blocate de obstacole juridice inutile sau de măsuri de supraveghere care nu sunt necesare.
Libera circulație a capitalurilor a fost unul dintre principiile fundamentale pe care a fost construită Uniunea Europeană. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 50 de ani, piețele de capital din Europa continuă să fie relativ subdezvoltate și fragmentate. Economia europeană este la fel de mare ca economia Statelor Unite ale Americii, dar piețele de capital din Europa reprezintă mai puțin de jumătate raportat la cele americane, iar piețele datoriilor, mai puțin de o treime. Decalajul dintre statele membre este chiar și mai mare decât cel dintre Europa și SUA. Piețele de capital mai bine integrate vor genera câștiguri de eficiență și vor sprijini capacitatea Europei de a finanța creșterea economică.
Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a luat la cunoștință impactul european scontat al aplicării acestui plan de edificare a unei unificări solide a piețelor de capital ce poate fi grupat în mai multe direcții:
•          Deblocarea mai multor investiții din UE și din restul lumii: Uniunea piețelor de capital va contribui la mobilizarea capitalului în Europa și la direcționarea acestuia către toate societățile, inclusiv IMM-urile, proiectele de infrastructură și proiectele sustenabile pe termen lung care au nevoie de finanțare pentru dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Ea va oferi totodată familiilor mai multe opțiuni în ceea ce privește planurile legate de pensie.
•          O mai bună conectare între finanțare și proiectele de investiții la nivelul UE: Statele membre cu piețe mici, dar cu potențial ridicat de creștere au mult de câștigat de pe urma unei mai bune direcționări către proiectele lor a capitalului și a investițiilor. Statele membre cu economii de piață mai dezvoltate vor beneficia de investiții transfrontaliere și de posibilități de economisire mai substanțiale.
•          Un sistem financiar mai stabil: piețele financiare și de capital integrate pot ajuta statele membre, în special pe cele din zona euro, să distribuie între ele impactul șocurilor. Oferind acces la o gamă mai largă de surse de finanțare, sistemul va contribui la distribuția riscurilor financiare, ceea ce înseamnă că cetățenii și societățile din UE vor fi mai puțin vulnerabile în fața contracțiilor bancare. Pe lângă aceasta, existența unor piețe de capital mai dezvoltate, spre deosebire de creșterea gradului de îndatorare, permite dezvoltarea investițiilor pe termen lung.
•          O integrare financiară aprofundată și o concurență mai puternică: distribuția extinsă a riscurilor la nivel transfrontalier, piețele mai active și mai lichide, precum și sursele diversificate de finanțare vor accentua integrarea financiară, vor reduce costurile și vor duce la creșterea competitivității europene.
Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României salută faptul că prin acest plan de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital se va obține:
1.  Mai multe opțiuni de finanțare pentru întreprinderile și IMM-urile europene;
2. Un mediu de reglementare adecvat pentru investițiile pe termen lung și sustenabile și finanțarea infrastructurii Europei;
3. Mai multe investiții și opțiuni pentru investitorii individuali și instituționali;
4. Dezvoltarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi;
5. Reducerea barierelor transfrontaliere și dezvoltarea piețelor de capital pentru toate cele 28 de state membre.
            În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui proces verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Plan de acțiune privind edificarea  unei Uniuni a piețelor de capital - COM(2015) 468 final.
La punctul 7 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 472 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea şi de creare a unui cadru european pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012
În cadrui şedinței Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 24 noiembrie au participat reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României.
Obiectivul prezentei propuneri este de a relansa o piaţa a securitizărilor durabilă care va duce la imbunataţirea finanţarii economiei UE, asigurând, totodata, stabilitatea financiară şi protecţia investitorilor. Pentru a relansa piaţa, propunerea doreşte să inlăture percepţia negativă care există în privința securitizărilor astfel încat să se obţină un grad mai mare de coerență şi standardizare pe piaţa şi să se instituie un cadru de reglementare mai sensibil la risc.
Prezenta propunere cu caracter legislativ are scopul:
• de a relansa pietele pe o bază mai sustenabilă, astfel încăt securitizările simple, transparente şi standardizate să poată functiona ca un canal de finantare eficace a economiei;
• de a permite transferarea eficientă şi eficace a riscurilor către o gamă largă de investitori instituționali şi către bănci;
• de a permite ca securitizarea să funcționeze ca un mecanism de finanțare eficace pentru unii investitori pe termen lung şi pentru bănci;
• de a proteja investitorii şi de a gestiona riscul sistemic prin evitarea reproducerii modelelor deficitare de tipul „inițiază şi distribuie".
Se atestă faptul că prezentul regulament respectă principiile subsidiaritătii şi proporţionalității.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi adoptarea unui proces-verbal care va fi transmis Plenului, spre dezbatere şi adoptare.