Senatoarea USR, Anca Dragu, acuză actuala coaliție de guvernământ de incompetență crasă și inconștiență în condițiile în care deficitul bugetar a atins niveluri record, punând în pericol economia românească.

Într-o declarație politică, Anca Dragu, care a fost și ministru de finanțe, arată că deficitul bugetar al României era de 5 ori mai mare decât media europeană.  Astfel, din anul 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a recomandat, inițial, ca până în anul 2022, România să pună capăt deficitului excesiv.

Anca Dragu: ” Anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 6,2% din PIB, iar în Legea bugetului de stat pe anul 2023, Ministerul Finanțelor și-a asumat că în anul 2023, deficitul bugetar va ajunge la 4,4% din PIB, urmând ca în 2024 să scadă sub limita de 3% din PIB. Încă din decembrie 2022, de când am văzut Legea bugetului de stat pe 2023, am menționat că este un buget nerealist, cu o creștere economică prognozată la o manieră foarte optimistă; cu venituri supraestimate, în special cele din TVA și impozitul pe profit; și cu cheltuieli subestimate, în special cheltuielile cu dobânzile și cele cu pensiile. Astfel, România a plecat pe drumul către consolidarea fiscală cu un buget fără viziune și care nu oferă țării o dezvoltare sustenabilă.”

În declarația sa politică, senatoarea USR de București, Anca Dragu, atrage atenția că Articolul 13, alin. 2, al Legii responsabilității fiscal-bugetare nr 69/2010 prevede ca în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Acest program trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, iar aceste măsuri se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt.

Concluzia declarației politice a Ancăi Dragu este simplă: Guvernul Ciucă a reușit să își depășească cele mai slabe rezultate – cele din 2022 -  care, de altfel,  îi aparțin tot lui. 

Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
  
”O guvernare eșuată: dezastrul bugetar, greve, avertizări din partea Comisiei Europene
 
Doamna Președintă,
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,

În anul 2019, când Uniunea Europeană devenea campioană globală în consolidare fiscală, România era singura țară membră a UE care avea un deficit de peste 3% din PIB, mai exact 4.6% din PIB, în condițiile în care celelalte state membre reduseseră semnificativ deficitele bugetare, astfel că deficitul bugetar mediu la nivelul UE era de 0.9% din PIB mediu UE. Altfel spus, deficitul bugetar al României era de 5 ori mai mare decât media europeană.  Astfel, din anul 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a recomandat, inițial, ca până în anul 2022, România să pună capăt deficitului excesiv. Având în vedere contextul mondial și incertitudinea cauzată de pandemia de COVID-19, Comisia a prelungit termenul pentru corectarea deficitului public până cel târziu în 2024.

Decizia de a prelungi termenul a fost luată astfel încât, corectarea deficitului public să nu compromită redresarea economică după pandemie. De asemenea, noul termen i-ar fi permis guvernului român să facă eforturi mai graduale și să atingă un echilibru între consolidarea bugetară și redresarea economică.

Anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 6,2% din PIB, iar în Legea bugetului de stat pe anul 2023, Ministerul Finanțelor și-a asumat că în anul 2023, deficitul bugetar va ajunge la 4,4% din PIB, urmând ca în 2024 să scadă sub limita de 3% din PIB. Încă din decembrie 2022, de când am văzut Legea bugetului de stat pe 2023, am menționat că este un buget nerealist, cu o creștere economică prognozată la o manieră foarte optimistă; cu venituri supraestimate, în special cele din TVA și impozitul pe profit; și cu cheltuieli subestimate, în special cheltuielile cu dobânzile și cele cu pensiile. Astfel, România a plecat pe drumul către consolidarea fiscală cu un buget fără viziune și care nu oferă țării o dezvoltare sustenabilă.

De asemenea, tot în decembrie 2022, Consiliul Fiscal și-a publicat opinia cu privire la Legea bugetului de stat pe 2023, menționând că ținta de 4,4% din PIB a deficitului bugetar, asumată de Ministerul Finanțelor pentru 2023, este extrem de ambițioasă și că realizarea acestei ținte ar trebui să surmonteze dificultăți importante ale construcției bugetului public. Consiliul Fiscal anticipează pentru 2023 un deficit în jurul valorii de 5,7% din PIB. De asemenea, Consiliul Fiscal a apreciat că reducerea proiectată a deficitului bugetar în 2023 are loc prin supraestimarea veniturilor bugetare, coroborată cu subestimarea cheltuielilor.

Iată că la 5 luni distanță, Raportul de țară al Comisiei Europene confirmă faptul că România este departe de ținta de deficit asumată. Deficitul bugetar ar urma să scadă în acest an la 4,7% din PIB, iar în 2024 la 4,4% din PIB. Astfel, conform Comisiei Europene, România nu va reuși să iasă anul viitor din procedura de deficit excesiv. Guvernul își demonstrează încă o dată incapacitatea, nereușind să adopte măsuri corective pentru a ajunge la ținta de deficit asumată.

De altfel, după primele două luni ale anului 2023, guvernul a reușit să adune un stoc de datorie de 707 miliarde lei, adică peste 50% din PIB. Spre comparație, la finalul lui 2019, România avea o datorie publică de 35% din PIB. Necesarul de finanțare al României este de 168,4 miliarde lei în 2023, care reprezintă deficitul bugetar din anul curent și refinanțarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. România are al doilea cel mai mare randament al obligațiunilor dintre statele membre.

Articolul 13, alin. 2, al Legii responsabilității fiscal-bugetare nr 69/2010 prevede ca în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Acest program trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, iar aceste măsuri se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt.

Si nu în ultimul rând, ieri, pe 30 mai,  Ministerul Finanțelor a publicat rezultatele bugetare la patru luni, care au confirmat dezastrul bugetar. Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 1,72% din PIB, respectiv 27,3 miliarde de lei. Guvernul Ciucă a reușit, astfel, să își depășească cele mai slabe rezultate – cele din 2022 -  care, de altfel,  îi aparțin.  Șeful ANAF a demisionat, gest pe care îl aștept și din partea Ministrului Finanțelor. Desigur, demisia ministrului nu repară dezastrul produs dar este un gest minimal de decență.

Probabil vom avea ceva de așteptat până când Guvernul României va veni cu un program pentru reducerea datoriei publice, redresarea finanțelor și dezvoltare sustenabilă a țării, deoarece de mai bine de o lună, singura preocupare a coaliției PSD-PNL-UDMR este împărțirea funcțiilor, ministerelor și a sinecurilor. Am ajuns la finalul lunii mai, iar rotativa care era programată pentru începutul acestei luni, încă nu s-a produs. Pesemne că nu au reușit să încheie cearta pe împărțirea ministerelor, care nu le sunt de ajuns.  Ca doar nu de greva profesorilor le pasă! Dacă le-ar fi păsat de educație, de copii, profesori, părinți, de viitorul României, nu ar fi promovat cele mai slabe și contestate legi ale educației din ultimii 32 de ani! Școala în 2 și 3 schimburi, cu burta goală și cu profesori umiliți nu pot asigura dezvoltarea României!”