Joi, 4 aprilie a.c., doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României a participat în calitate de vorbitor principal la deschiderea conferinței “Coordonarea politicilor economice la nivelul UE, un rol reînnoit pentru Semestrul European” organizată de Ministerul Afacerilor Externe la Biblioteca Națională a României. La această conferință au fost supuse dezbaterii viziunile participanților despre Semestrul European, printre aceștia numărându-se Valdis Dombrovskis, Vice-președinte al Comisiei Europene, Comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Viorel Ștefan, Viceprim-Ministru, Luca Jahier, Președintele Comitetului Economic și Social European, Ștefan-Radu Oprea, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
În intervenția sa, doamna senator a făcut un diagnostic echitabil și onest asupra Semestrului European. Din cele trei instrumente principale de intervenție pentru atingerea unor scopuri comune, la nivel european, respectiv reglementarea, finanțarea și coordonarea politicilor naționale, domnia sa consideră că ultimul este cel mai slab instrument, chiar mai slab decât bugetul european de numai 1%. Acest lucru nu înseamnă că această coordonare economică este inutilă, dar ar fi putut funcționa mai bine dacă nu ar fi confruntată cu cel puțin trei probleme structurale: capacitatea națională, implementarea și diagnosticul, atât ca paradigmă economică, cât și ca măsurare prin indicatori.
“Euro este doar o monedă comună într-o zonă cu disparități largi, acționând ca un burete care absoarbe valoare adăugată de la statele membre mai sărace la cele mai bogate. Cu toate acestea, euro este însă tot o monedă bazată pe încredere, ca toate celelalte. Încrederea este variabilă, solicitând stabilizatori automați și alte instrumente, pentru a menține echilibrul economic și social. Problema este că statele membre nu mai au la dispoziție toate aceste instrumente la nivel național după transferarea competențelor, deschiderea frontierelor, renunțarea la monedele naționale și mobilizarea a tot ceea ce reprezintă capitalul, bunurile și serviciile, resursele umane etc. Prea puțin a fost pus în loc. Cu Semestrul European însă, am observat schimbarea paradigmei: de la solidaritate și acțiuni comune spre o responsabilitate a statului. Această tendință ar fi bună pentru adaptarea măsurilor la situații concrete, însă responsabilitatea statului nu poate fi mai mare decât capacitatea sa de a interveni și de a controla rezultatele. Dar nici nu poate fi mai mică.”
Un alt aspect semnalat de doamna senator a fost faptul că teoria guvernării economice nu ia în considerare faptul că trăim în societăți democratice în care legitimitatea și puterea depind de suportul public. Guvernele reprezintă diferite interese politice, acționând pe baza culorii politice, iar faptul că economia neoliberală a determinat gândirea unei majorități a guvernelor în UE, nu este surprinzător faptul că CSR-urile au fost implementate într-o manieră foarte neechilibrată.
“În 2018, recomandările de țară convergente cu gândirea neoliberală au fost implementate în proporție de 85%, în timp ce cele legate de educația publică sau politicile sociale au fost lăsate deoparte, cu o implementare de doar 7%. Acesta nu este un succes. Aș mai putea adăuga lipsa de consecvență în unele CSR-uri, cu recomandări care subminează reciproc posibilitățile de implementare în aceeași pagină”.
În ceea ce privește diagnosticarea economică, doamna senator Gabriela Crețu a atras încă o dată atenția asupra faptului că ne confruntăm cu o problemă de măsurare și interpretare greșită a economiei. “Principalul dezechilibru macroeconomic este reprezentat de raportul dintre venitul din muncă, venitul din capital și concentrarea averii. Ne confruntăm cu o problemă de distribuție! Acest dezechilibru conduce la un raport inadecvat de investiții / consum care este esențial pentru creșterea pe termen lung; acest dezechilibru este unul global, iar exportarea efectelor negative nu mai este posibilă, ca în trecut. Totodată acest indicator nu se regăsește printre cei 14 indicatori care evaluează dezechilibrele macroeconomice. Avem indicatori incorecți care ne oferă un diagnostic mai puțin realist și reforme nereușite. Avem o economie fără frontiere (piața unică) aproape finalizată, dar indicatori cu frontiere (indicatori naționali).”
Soluțiile propuse participanților conferinței de către doamna senator Gabriela Crețu sunt:  regândirea reformelor structurale pentru a îmbunătăți alocarea; reforma politicii fiscale pentru o redistribuire mai eficientă, în special măsurile ferme de combatere a optimizării fiscale, cu accent special pe impozitarea digitală; renunțarea la austeritate și încurajarea investițiilor publice pentru furnizarea de bunuri și servicii publice; finalizarea UEM, având un buget european consistent și construirea unui pilon social european și, nu în ultimul rând, reformarea competențelor în UE pentru a găsi un răspuns comun la adresa globalizării, în sensul creșterii efectelor pozitive și a diminuării efectelor sale negative.