Senatoarea USR Silvia Dinică se pronunță, în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, pentru adoptarea unor măsuri care să permită  fluidizarea traficului de frontieră între Republica Moldova și România.

Într-o declarație politică, senatoarea Silvia Dinică arată că de la debutul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în data de 16 mai, au intrat în România 951.720 de cetățeni ucraineni, refugiați, care s-au adăugat altor 34.529 de persoane care au părăsit Ucraina în cele două săptămâni care au precedat începerea războiului și care au ajuns atunci în România.
 
Silvia Dinică: ”Dintre toate țările tranzitate de refugiații ucraineni, în Republica Moldova au ajuns cele mai multe persoane în raport cu populația locală. Mai exact, au ajuns aici 464.294 de refugiați, ceea ce înseamnă 11,5% din numărul total de cetățeni moldoveni. Prin comparație, raportul dintre refugiații ucraineni care au tranzitat granițele României și populația locală este de doar 4,8%.”
 
În declarația sa politică, senatoarea USR de București, Silvia Dinică anunță că  va susține inițierea unui proiect-pilot privind fluidizarea tranzitării punctelor de frontieră dintre România și Republica Moldova, în condițiile în care lucrătorii vamali din cele două state, precum și cetățenii care tranzitează granița româno-moldovenească, au nevoie de simplificarea procedurilor de control vamal pentru persoane, astfel încât să fie redus timpul petrecut în vama dintre cele două state.
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”Proiect-pilot pentru fluidizarea tranzitării frontierei dintre România și Republica Moldova
 
De la debutul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina (24 februarie 2022) și până în data de 16 mai, au intrat în România 951.720 de cetățeni ucraineni, refugiați. Acestora li s-au adăugat alte 34.529 de persoane care au părăsit Ucraina în cele două săptămâni care au precedat începerea războiului și care au ajuns atunci în România. Toți acești refugiați au accesat punctele de trecere a frontierei, în cea mai mare parte, fie direct din Ucraina, fie prin Republica Moldova.
 
 După aproape trei luni de război, fluxurile de migranți ucraineni care tranzitează frontiera românească s-a mai redus, însă media zilnică, în toată această perioadă, este de aproximativ 11.500 de persoane. Astfel, au fost situații în care oamenii au așteptat și câteva ore până să reușească să ajungă pe teritoriul românesc.
 
 Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, numărul cetățenilor ucraineni care au solicitat o formă de protecție temporară este foarte scăzut. Acest lucru înseamnă că cei mai mulți dintre refugiații care au ajuns pe teritoriul țării noastre au și plecat către alte state, ceea ce se traduce într-o nouă tranzitare a frontierei, la părăsirea României. Dacă analizăm rapoartele transmise de Poliția de Frontieră Română, în ultima săptămână, între 22 și 30% dintre refugiații ucraineni care au intrat pe teritoriul României au venit prin Republica Moldova.
 
Raportul Organizației Națiunilor Unite privind situația cetățenilor ucraineni care sunt nevoiți să-și părăsească țara din cauza războiului arată că, până la data de 16 mai, 6.262.688 de persoane au plecat către Polonia, România, Ungaria, Republica Moldova și Slovacia. Lor li se adaugă alte câteva sute de mii de cetățeni care au ajuns în Federația Rusă și Belarus. 
 
Dintre toate țările tranzitate de refugiații ucraineni, în Republica Moldova au ajuns cele mai multe persoane în raport cu populația locală. Mai exact, au ajuns aici 464.294 de refugiați, ceea ce înseamnă 11,5% din numărul total de cetățeni moldoveni. Prin comparație, raportul dintre refugiații ucraineni care au tranzitat granițele României și populația locală este de doar 4,8%.
  
În acest sens, susțin inițierea unui proiect-pilot privind fluidizarea tranzitării punctelor de frontieră dintre România și Republica Moldova. Lucrătorii vamali din cele două state, precum și cetățenii care tranzitează granița româno-moldovenească, au nevoie de simplificarea procedurilor de control vamal pentru persoane, astfel încât să fie redus timpul petrecut în vama dintre cele două state. ”