La inițiativa senatorului Viorel Badea a fost dezbătută și adoptată rezoluția referitoare la protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, în contextul participării sale la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului  Europei (APCE), Strasbourg, 21-25 ianuarie 2019.
În expunerea sa, senatorul Viorel Badea și-a exprimat regretul că, de la adoptarea Recomandării 1766 (2006) a APCE privind ratificarea Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, niciunul dintre cele patru state care nu au ratificat Convenția - Belgia, Grecia, Islanda și Luxemburg – și cele patru state care nu au semnat și nici ratificat acest instrument juridic fundamental - Andorra, Franța, Monaco și Turcia – nu au făcut progrese semnificative care să înlesnească o decizie politică favorabilă în viitorul apropiat.
Raportorul român a subliniat că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale are nevoie mai mult ca oricând de o abordare multilaterală, bazată pe respectarea drepturilor omului, iar Convenția-cadru este din această perspectivă un instrument juridic internațional valoros, care a plecat de la premisa că protecția minorităților poate fi cel mai bine atinsă prin angajamentul comun al statelor membre ale Consiliului Europei și prin acceptarea, în același timp, a unei monitorizări independente cu privire la situația acestor persoane.
Senatorul Badea a atras atenția cu privire la tendința tot mai accentuată de repolitizare a protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, prin instrumentalizarea acestor probleme sau prin examinarea acestora prin prisma securității. A mai adăugat că acest  tendință poate servi la alimentarea unei dinamici adversariale majoritate versus minoritate și la reactivarea unor argumente care se bazează pe protecția minorității înrudite pentru a justifica intervenția, indiferent de natura sa, pe teritoriul statului de reședință, a persoanelor aparținând minorităților naționale, în modalități care contravin normelor de drept internațional. În acest context, s-a referit la Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul înrudit, document unde sunt explicate pe larg limitele intervenției statului în sprijinul minorității sale înrudite care trăiește în alt stat, limite ce trebuie să respecte în mod obligatoriu principiile fundamentale ale dreptului internațional.
În rezoluția adoptată, APCE menționează că ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la interzicerea generală a discriminării și implementarea deplină a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, va contribui la consolidarea drepturilor acestor persoane, indiferent dacă aceste minorități sunt sau nu recunoscute ca atare.
Senatorul Badea a precizat totodată că al patrulea comentariu tematic al Convenției-cadru din 2016, cu privire la sfera de aplicare a acesteia, are valoare de recomandare și a încercat să clarifice cine sunt beneficiarii protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și cu privire la ce drepturi. De asemenea, absența unei definiții juridice a minorității naționale, generată de imposibilitatea statelor membre ale Consiliului Europei de a ajunge la un numitor comun în această privință, nu a reprezentat, în cele din urmă, în opinia sa, un obstacol în ratificarea acestui instrument juridic internațional, lăsând statelor o marjă de apreciere pentru adaptarea respectivului instrument la situația din fiecare țară.
La dezbaterea în plen pe marginea acestui raport au participat parlamentari din România, Belgia, Ungaria, Austria, Suedia, Lituania, Azerbaidjan, Monaco și Ucraina.
Rezoluția APCE nr. 2262 (2019) privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale a fost adoptată cu o largă majoritate de către membrii Adunării.