Săptămâna trecută, pe 2 aprilie 2019, a apărut în spațiul public o filmare realizată din localitatea Vinci (comuna Golubac), Serbia, care înfățișa un imes nor de praf ce a purtat în aer deșeuri miniere, de la iazul Boșneag (județul Caraș Severin), spre locuitorii localității Moldova Nouă și împrejurimi. De asemenea, ONG-ul care a semnalat această catastrofă, Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), a prezentat imagini cu efectele poluării din localitatea Moldova Nouă. Detalii cu fotografii și video le puteți consulta a link-urile din notele de la subsol[1].

Iazul de steril de la Boșneag, Moldova Nouă este cunoscut în detaliu de către autoritățile române, făcând obiectul unei proceduri de infringement declașată de Comisia Europeană față de țara noastră, a unei condamnări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a unei modificări legislative al cărei scop a fost facilitarea alocării de fonduri bugetare pentru ecologizarea lui. De asemenea, în lunile iunie-iulie 2018, am purtat o corespondență cu ministerele pe care le conduceți, pe această temă, fiind informat că:
Soluția găsită pentru prevenirea poluării de la iazul de decantare a fost aceea a unui Proiect de eliminare a exfolierii eoliene- instalație de umectare a plajei iazului Boșneag extindere, despre care Ministerul Mediului mi-a comunicat, în răspunsul nr. 4465/3.07.2018, că:
Soluția adoptată de Ministerul Economiei este provizorie pentru perioada nedeterminată de timp în care obiectivul minisr este în conservare, astfel ca în perioadele de vânt intens în care apare fenomenul deflației eoliene a sterilului de flotație de pe suprafața iazului Boșneag să fie asigurată umectarea iazului cu apă pompată din Dunăre.
La rândul său, Ministerul Economiei mi-a comunicat în răspunsul nr. 3108/12.07.2018 faptul că punerea în funcțiune a instalației de umectare trebuie să aibă loc în decembrie 2018, acesta fiind calendarul agreat cu Comisia Europeană.

Având în vedere faptul că în aprilie 2019 iazul de decantare Boșneag, Moldova Nouă încă mai produce evenimente/accidente cu efecte toxice pentru mediu și populația din zonă, vă solicit demararea unui control mixt, al celor două ministere, la fața locului, care să răspundă la următoarele întrebări:

1. Care este cauza împrăștierii norului de praf cu deşeuri miniere de la iazul Tăuşani – Boşneag? Ce nu a funcționat? Soluția nu a fost implementată la timp sau a fost implementată, dar nu funcționează?
2. Care sunt pagubele produse, cine este responsabil și cine și cum va fi tras la răspundere pentru catastrofa ecologică produsă?
3. ONG-ul de mediu GEC Nera a propus folosirea unei consolidări vegetative a iazului. A fost luată sau nu în considerare o asemenea soluție de ecologizare, iar dacă răspunsul este negativ de ce? Ce alte soluții au mai fost luate în discuție?
4. Care este soluția pentru ecologizarea reală și pe termen lung a iazului de la Boșneag?
5. Comisia Europeană a fost informată despre acest accident și care sunt sancțiunile pe care statul român le riscă din cauza producerii lui?

 
Vă solicit să mă informați despre demararea acestui control mixt, al celor două ministere, și să-mi prezentați ulterior raportul și concluziile acestuia în scris.