Activităţi ale Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE
LEGISLATURA 2016-2020
2020
1. Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, d-nei senator Doina Silistru, d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechu și d-lui senator Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la cea de-a 18-a Reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 20-21 februarie)
Cea de-a 19-a reuniune de iarnă a AP OSCE a inclus:
- reuniunea Comisiei permanente;
- reuniuni ale Comisiilor generale;
- sesiuni comune ale comisiilor;
- dezbaterea specială cu tema Combaterea antisemitismului, discriminării și intoleranței în regiunea OSCE.
La sesiunea de deschidere s-au adresat participanților: președintele Consiliului Național al Austriei, dl Wolfgang Sobotka; președintele AP OSCE, dl George Tsereteli; reprezentantul președintelui în exercițiu al OSCE, dl Etjen Xhafaj, ministru adjunct pentru Europa și afaceri externe al Albaniei; ambasadorul Thomas Greminger, secretarul general al OSCE.
Dl Sobotka a subliniat că diplomația parlamentară are o pondere sporită în politica externă, iar reuniunea de la Viena constituie o oportunitate binevenită de a dezbate provocările curente din spațiul OSCE și de a identifica noi modalități de rezolvare a acestora. Remarcând creșterea fără precedent a nivelului tensiunilor în spațiul OSCE, președintele AP OSCE a făcut apel la mobilizarea voinței politice în scopul susținerii organizației, care dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde tuturor provocărilor actuale. La rândul său, reprezentantul președinției albaneze în exercițiu a OSCE a evidențiat rolul privilegiat care îi revine Adunării parlamentare în cadrul OSCE, precum și importanța sprijinului oferit de parlamentari pentru implementarea priorităților OSCE și asigurarea respectării, de către statele membre, a angajamentelor asumate în cadrul organizației.
Secretarul general al OSCE, dl Thomas Greminger, a prezentat principalele direcții de acțiune în raport cu amenințările asupra securității în spațiul OSCE: promovarea unor abordări comune și restabilirea încrederii în organizațiile multilaterale; extinderea spațiului de dialog; soluționarea pașnică a crizei din Ucraina și din vecinătatea acesteia, precum și intensificarea eforturilor în toate formatele de mediere; intensificarea parteneriatelor și identificarea unor noi căi de cooperare.
Cele trei comisii generale ale AP OSCE au organizat dezbateri pe următoarele teme: soluționarea conflictelor prelungite: instrumentele și mecanismele OSCE; implicațiile în materie de securitate ale schimbărilor climatice și rolul parlamentarilor; multilateralismul în acțiune - cooperarea internațională în domeniul drepturilor omului.
În cadrul dezbaterii speciale pe tema soluționării conflictelor prelungite, dl senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației române la AP OSCE, s-a referit la conflictul din Ucraina, care afectează stabilitatea generală în Europa, precum și la securitatea fragilă din bazinul Mării Negre, ca urmare a conflictelor prelungite din Republica Moldova, Georgia și Nagorno-Karabah. Pronunțându-se în favoarea soluționării durabile a acestor conflicte, în cadrul mecanismelor de negociere existente, senatorul Romașcanu a evidențiat atuurile de care dispune OSCE în acest sens: numărul mare de state participante, bilanțul pozitiv al diplomației sale discrete în numeroase situații politice sensibile, instituțiile și instrumentele sale adaptate situațiilor de conflict. Dl Romașcanu a remarcat, de asemenea, rolul și contribuția AP OSCE în formularea unui răspuns eficient în situațiile de criză și în conflictele emergente din spațiul OSCE și a pledat pentru consolidarea cooperării și coordonării între dimensiunea parlamentară și cea guvernamentală ale organizației.
În ultima zi a sesiunii, a fost programată dezbaterea specială cu tema Combaterea antisemitismului, discriminării și intoleranței în regiunea OSCE, la care au susținut intervenții reprezentantul personal al președintelui în exercițiu al OSCE privind combaterea antisemitismului, dl Andrew Baker, și reprezentantul special al AP OSCE pentru antisemitism, rasism și intoleranță, dl Ben Cardin. De asemenea, participanții au audiat raportul Reprezentantului special al AP OSCE pentru probleme de gen, dna Hedy Fry.
Misiuni de monitorizare electorală
Senatul României a fost reprezentat la următoarea misiune de monitorizare electorală a AP OSCE:
w alegeri parlamentare anticipate în Republica Azerbaidjan (Baku, 6-10 februarie) – dnii senatori Lucian Romașcanu și Cătălin-Daniel Fenechiu
2019
1. Participarea d-nei senator Doina Silistru, d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu și d-lui senator Ionuț Sibinescu, la cea de-a 18-a Reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 21-22 februarie)
Cea de-a 18-a reuniune de iarnă a AP OSCE a inclus:
- reuniunea Comisiei permanente;
- reuniuni ale Comisiilor generale;
- sesiuni comune ale comisiilor;
La sesiunea de deschidere s-au adresat participanților: președintele Consiliului Național al Austriei, dl Wolfgang Sobotka; președintele AP OSCE, dl George Tsereteli; președintele în exercițiu al OSCE, dl Miroslav Lajčák, ministrul afacerilor externe și europene al Slovaciei; ambasadorul Thomas Greminger, secretarul general al OSCE.
Remarcând creșterea fără precedent a nivelului tensiunilor în spațiul OSCE, președintele AP OSCE a făcut apel la intensificarea eforturilor pentru mobilizarea voinței politice în sensul susținerii organizației, care dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde tuturor provocărilor actuale.
Reprezentantul președinției slovace în exercițiu a OSCE s-a referit la prioritățile mandatului țării sale, și anume: prevenirea, medierea și atenuarea conflictelor; asigurarea unui viitor mai sigur; promovarea cooperării multilaterale.
La rândul său, secretarul general al OSCE, dl Thomas Greminger, a reiterat rolul esențial al parlamentarilor în consolidarea încrederii și în extinderea cooperării dintre statele participante la OSCE.
Conform regulamentului AP OSCE, în cadrul Comisiilor generale ale Adunării au fost dezbătute, din perspectiva domeniilor de responsabilitate - probleme politice și de securitate; economie, știință, tehnologie și de mediu; democrație, drepturile omului și probleme umanitare, principalele elemente de conținut ale rapoartelor pe tema generală a viitoarei sesiuni anuale a Adunării, respectiv: Promovarea dezvoltării durabile pentru consolidarea securității: rolul parlamentelor.
De asemenea, cele trei comisii generale au organizat dezbateri speciale pe următoarele teme: soluționarea conflictelor prelungite: instrumentele și mecanismele OSCE; buna guvernanță în domeniile combaterii corupției, spălării banilor și finanțării terorismului în regiunea OSCE; sfera de aplicare a restricțiilor legitime privind drepturile omului în situații de urgență.
În ultima zi a reuniunii, participanții au audiat rapoartele prezentate de reprezentantul special al AP OSCE pentru probleme de gen, dna Hedy Fry; președintele Comisiei ad-hoc a AP OSCE pentru migrație, dl Filippo Lombardi; președintele Comisiei ad-hoc a AP OSCE pentru combaterea terorismului, dl Makis Voridis.
În marja reuniunii, șefa delegației parlamentare române a avut discuții cu președintele AP OSCE, dl George Tsereteli, cu membri ai delegației azere, precum și cu reprezentanți din conducerea secretariatului internațional al AP OSCE.
La reuniunea de iarnă a AP OSCE au participat un număr de aproximativ 300 parlamentari din 54 de state.
2. Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, d-nei senator Doina Silistru, d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu și d-lui senator Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la cea de-a 28-a Sesiune anuală a AP OSCE (Luxemburg, 4-8 iulie)
La ceremonia inaugurală a sesiunii s-au adresat Adunării: dl George Tsereteli, președintele AP OSCE; dl Fernand Etgen, președintele Camerei Deputaților din Luxemburg; dl Xavier Bettel, prim-ministrul Luxemburgului; dl Steny Hoyer, fost membru al Congresului SUA, membru fondator al AP OSCE.
În plenul Adunării și în cele trei comisii generale – comisia pentru probleme politice și de securitate, comisia pentru probleme economice, știință, tehnologie și mediu și comisia pentru democrație, drepturile omului și probleme umanitare, au fost examinate rapoarte și au fost adoptate rezoluții pe tema generală a sesiunii: „Promovarea dezvoltării durabile pentru consolidarea securității: rolul parlamentelor”.
În acest context, delegația română a promovat o serie de amendamente referitoare la conflictul din Republica Moldova, prin intermediul cărora Adunarea: reafirmă sprijinul pentru soluționarea pe cale pașnică și durabilă a conflictului din această țară, în baza principiilor suveranității și integrității teritoriale, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional; subliniază importanța formatului de negociere „5+2” ca fiind unicul mecanism de soluționare cuprinzătoare și durabilă a conflictului; salută progresele înregistrate până în prezent și încurajează părțile să implementeze în totalitate angajamentele și să continue să îmbunătățească viața oamenilor; reiterează necesitatea retragerii complete, de către Federația Rusă, a forțelor armate și a muniției de pe teritoriul Republicii Moldova și a transformării actualei operațiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională.
Documentul final al Sesiunii anuale a AP OSCE include rezoluțiile elaborate de comisii pe tema generală, precum și mai multe rezoluții suplimentare pe subiecte de actualitate, precum: rolul societății civile - persoane și organizații neguvernamentale-în realizarea obiectivelor și aspirațiilor OSCE; rolul parlamentelor naționale în prevenirea și combaterea corupției în spațiul OSCE; guvernanța eficace a migrațiilor, bazată pe promovarea societăților incluzive și a returnărilor cu respectarea demnității; militarizarea, de către Federația Rusă, a Republicii autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, temporar ocupate, a Ucrainei, a Mării Negre și a Mării Azov; provocările legate de returnarea și relocarea luptătorilor teroriști străini; situația securității și a drepturilor omului în Abhazia (Georgia) și în regiunea Tsinkvali/Osetia de Sud (Georgia); securitatea energetică în regiunea OSCE; bune practici ale statelor referitoare la companiile militare și de securitate private; previziunea strategică în domeniile științei, tehnologiei și inovării pentru o dezvoltare durabilă; integrarea dimensiunii de gen și a perspectivei tineretului în eforturile de combatere a schimbărilor climatice; digitalizarea, un avantaj pentru politicile de gen; promovarea securității energetice prin asigurarea accesului la energie durabilă; educarea copiilor de vârstă școlară în scopul evitării traficului cu ființe umane; îngrijirea nou-născuților, obiectiv al dezvoltării sociale; apel la o acțiune mai puternică din partea OSCE în contextul creșterii discriminării creștinilor și a adepților altor confesiuni minoritare în unele state ale OSCE.
În cadrul dezbaterilor generale ale sesiunii, dl senator Romașcanu a subliniat că România are, în mod tradițional, o poziție principială, echilibrată și unitară cu privire la reglementarea conflictelor prelungite, pledând pentru soluționarea lor pe cale pașnică, cu respectarea principiilor și normelor de drept internațional. A exprimat, totodată, disponibilitatea delegației române la AP OSCE de a participa la demersurile inițiate de Adunarea Parlamentară a OSCE care urmăresc să sprijine, prin acțiuni specifice de diplomație parlamentară, formatele de negociere constituite la nivel guvernamental în vederea reglementării conflictelor prelungite, și a încurajat și alte delegații să se alăture acestei inițiative. La finalul intervenției sale, dl senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, a reiterat invitația ca Sesiunea Anuală a Adunării din anul 2021 să aibă loc la București.
În ultima zi a sesiunii s-au adresat participanților dl Miroslav Lajčák, președintele în exercițiu al OSCE, ministrul afacerilor externe din Slovacia și dna Liliane Maury Pasquier, președintele APCE, și au prezentat rapoarte dna Hedy Fry, reprezentantul special al AP OSCE pe probleme de gen, dl Thomas Greminger, secretarul general al OSCE, dl Roberto Montella, secretarul general al AP OSCE.
Totodată, au fost alese noile structuri de conducere ale Adunării. Astfel, dl deputat Victor Paul Dobre a obținut un nou mandat de vicepreședinte AP OSCE, iar dl deputat Costel Neculai Dunava, un mandat de vicepreședinte al Comisiei generale pentru probleme politice și de securitate. Dl George Tseretelli (Georgia) a fost reales în funcția de președinte al AP OSCE pentru un mandat de un an.
3. Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OCE, d-nei senator Doina Silistru și d-lui senator Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la Reuniunea de toamnă a Adunării (Marrakech, 4-6 octombrie)
Lucrările reuniunii au inclus:
- Forumul mediteranean;
- O conferință pe o temă de actualitate;
- Reuniunea Comisiei permanente a AP OSCE.
Forumul mediteranean, prezidat de Pascal Allizard (Franța), vicepreședinte al AP OSCE, reprezentant special pentru chestiuni mediteraneene, a avut ca teme: modelele de cooperare Nord-Sud și conectivitatea economică a regiunii mediteraneene într-o lume globalizată. Au mai participat Makis Voridis, ministrul dezvoltării rurale și alimentației din Grecia și ambasadorul Igli Hasani, președintele Grupului de contact cu partenerii mediteraneeni pentru cooperare al OSCE, reprezentantul permanent al Albaniei la OSCE, precum și delegații parlamentare din Algeria, Egipt, Iordania și Maroc.
Conferința parlamentară cu tema: promovarea securității în regiunea euro-mediteraneană: rolul OSCE și al partenerilor săi au fost abordate următoarele subteme: OSCE și cooperarea regională africană pentru inovare și schimbul de bune practici; regiunea euro-mediteraneană și provocările generate de schimbările climatice; combaterea intoleranței și a discriminării bazate pe religie sau credință.
La ceremonia inaugurală a conferinței, s-au adresat Adunării George Tsereteli, președintele AP OSCE, Hakim Benchamach, președintele Camerei Consilierilor din Regatul Maroc, Khalid Samadi, secretar de stat pentru învățământ superior și cercetare științifică din țara gazdă, Alassane Bala Sakande, președintele Uniunii Parlamentare Africane și președintele Adunării Naționale din Burkina Faso, și Moustapha Cisse Lo, președintele Comunității Economice a Statelor Vest-Africane.
În cadrul dezbaterilor privind combaterea intoleranței și a discriminării bazate pe religie sau credință, dl senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, și-a exprimat preocuparea față de agravarea manifestărilor de intoleranță și discriminare în spațiul OSCE, precum și față de înmulțirea actelor de violență comise din aceste cauze. Precizând că toate aceste manifestări de ură, fie ele rasiste, antisemite, anticreștine, împotriva musulmanilor sau populației roma, sunt contrare valorilor drepturilor omului și reprezintă o sursă de conflict, combaterea cu determinare și eficiență a acestor manifestări reprezintă nu doar o obligație morală, ci și un angajament asumat ca stat membru al OSCE. Senatorul Romașcanu a subliniat că, în contextul intensificării îngrijorătoare a actelor de intoleranță la nivel european, mandatul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, recent încheiate, a inclus cu prioritate pe agenda sa combaterea rasismului, xenofobiei, populismului și antisemitismului. A evidențiat, în acest context, una dintre cele mai importante inițiative referitoare la comemorarea Holocaustului și combaterea negării acestuia, respectiv înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. La finalul intervenției sale, președintele Delegației României la AP OSCE a remarcat susținerea constantă acordată de autoritățile române confesiunilor religioase recunoscute, în spiritul respectării libertății religioase și a exercitării neîngrădite a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și religioase.
Cea de-a 18-a Reuniune de toamnă a AP OSCE este primul eveniment organizat de Adunarea Parlamentară a OSCE în Africa, la invitația unui stat partener pentru cooperare al OSCE, la care au fost prezenți aproximativ 190 de parlamentari din 46 de state membre.
4. Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României, la Seminarul AP OSCE cu tema Economia-sursă a conflictelor sau instrument de prevenire a conflictelor și de reabilitare post conflict (Leinsweiler, 4-5 mai)
Programul manifestării a inclus patru sesiuni de dezbateri, cu următoarele teme:
- Reabilitarea post-conflict armat și prevenirea prin cooperare economică - geneza Comunităților Europene;
- Regimurile vamale, integrarea europeană și cooperarea între diferite procese de integrare;
- Măsurile de consolidare a încrederii în conflictele eurasiatice - noi roluri pentru dimensiunile economică și de mediu ale OSCE în atenuarea tensiunilor Est-Vest;
- Alte provocări pe care cooperarea le poate transforma în oportunități: accesul la porturile maritime în zonele disputate, alimentarea cu apă în Asia Centrală, securitatea energetică;
- Coridoarele de transport în Caucaz și Asia Centrală, inclusiv proiectul Noului Drum al Mătăsii;
- Rute de transport și cooperare transfrontalieră în Europa de Sud-Est;
- Configurarea conductelor de gaze și petrol - amenințare sau necesitate?
Misiuni de monitorizare electorală
Senatul României a fost reprezentat la următoarele misiuni de monitorizare electorală ale AP OSCE:
w alegeri parlamentare în Republica Moldova (Chișinău, 24 februarie) - dnii senatori Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț Sibinescu;
w alegeri prezidențiale în Ucraina, turul I (Kiev, 31 martie) - dnii senatori Lucian Romașcanu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
w alegeri prezidențiale în Republica Macedonia de Nord (Skopje, 21 aprilie) - dnii senatori Lucian Romașcanu, Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț Sibinescu;
w alegeri parlamentare anticipate în Ucraina, turul II (Kiev, 21 iulie) - dnii senatori Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț Sibinescu;
w alegeri parlamentare anticipate în Republica Belarus (Minsk, 17 noiembrie) - dnii senatori Lucian Romașcanu și Ionuț Sibinescu;
w alegeri parlamentare în Republica Uzbekistan (Tașkent, 22 decembrie) - dl senator Ionuț Sibinescu.
2018
1. Participarea d-lui senator Ionuț Sibinescu, a d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu și a d-nei senator Doina Silistru la cea de a 17-a Reuniune de iarnă a Adunării (Viena, 22-23 februarie)
În cadrul Comisiilor generale ale Adunării - comisia pentru probleme politice şi de securitate, comisia pentru probleme economice, ştiinţă, tehnologie şi mediu şi comisia pentru democraţie, drepturile omului şi probleme umanitare - au fost dezbătute, din perspectiva domeniilor de responsabilitate, principalele elemente de conținut ale rapoartelor pe tema generală a viitoarei sesiuni anuale a Adunării, respectiv: Implementarea angajamentelor OSCE: rolul parlamentelor.
De asemenea, cele trei comisii generale au organizat dezbateri speciale, după cum urmează: controlul armamentelor, dezarmarea și neproliferarea: provocări și oportunități pentru spațiul OSCE - Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate; criza climatică: dezvoltarea unor strategii pe termen lung pentru abordarea schimbărilor climatice și a consecințelor lor globale - Comisia generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi mediu; susținerea democrației într-o epocă a știrilor false - Comisia generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni umanitare.
La finalul reuniunii, în cadrul sesiunii comune din ziua de 23 februarie, dna deputat Ana Birchall, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, în calitate de fost președinte al Delegației Parlamentului României la AP OSCE, i-a informat pe membrii Adunării despre decizia Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului privind organizarea la București, de către Parlamentul României, a Sesiunii anuale a AP OSCE din anul 2021.
2. Participarea d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu la Conferința cu tema Reziliența cibernetică a unui stat democratic (Lisabona, 8 mai)
Programul manifestării a inclus patru sesiuni de dezbateri, cu următoarele teme: Securitatea cibernetică și democrația - măsuri de consolidare a încrederii; Provocări tehnologice ale spațiului cibernetic; Suveranitatea și securitatea digitală; Amenințarea terorismului cibernetic în spațiul OSCE.
Au fost examinate implicațiile amenințărilor cibernetice și ale știrilor false asupra libertății de informare, evidențiindu-se dificultățile care apar în abordarea aspectelor legate de suveranitate într-o lume digitală, precum și necesitatea implicării politice sporite în acest domeniu. În acest context, participanții au convenit că este nevoie de revizuirea cadrului legislativ în vigoare, bazată pe contribuțiile tuturor actorilor implicați.
3. Participarea d-nei senator Doina Silistru și a d-lui senator Ionuț Sibinescu la cea de-a 27-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Berlin, 7-11 iulie)
La ceremonia inaugurală s-au adresat participanților: dl Wolfgang Schäuble, preşedintele Bundestag-ului german; dl George Tsereteli (Georgia), președintele AP OSCE; dl Olaf Scholz, vicecancelar și ministru federal de finanțe al Germaniei; dl Guglielmo Picchi, reprezentantul preşedinției în exerciţiu al OSCE, ministru adjunct pentru afaceri externe și cooperare internațională al Italiei.
Lucrările s-au desfăşurat în plen şi în comisiile generale, unde au fost examinate rapoarte şi au fost adoptate rezoluţii pe tema generală a sesiunii: Implementarea angajamentelor OSCE: rolul parlamentelor.
La propunerea delegației române, prin consultare cu delegația Republicii Moldova, în rezoluția Comisiei pentru probleme politice și de securitate a fost introdus un paragraf prin care se reiterează sprijinul ferm al AP OSCE pentru o soluție cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului din Republica Moldova, în baza suveranității și integrității teritoriale a aceste țări, în granițele recunoscute internațional.
Documentul final al sesiunii - Declarația de la Berlin - include rezoluţiile adoptate în comisii şi rezoluţii suplimentare pe teme de actualitate precum: minorii migranți: rolul OSCE și AP OSCE în realizarea unui cadru eficient de protecție; prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen; prevenirea și combaterea extremismului violent și a radicalizării care conduc la terorism; zece ani de la războiul din august 2008 din Georgia; consolidarea abordării OSCE în sprijinul guvernanței și reformei sectorului securității în statele participante și partenere; reafirmarea angajamentului și a garanțiilor privind funcționarea eficientă a OSCE; consolidarea vizibilității AP OSCE în parlamentele naționale din statele participante; promovarea conectivității în spațiul OSCE prin dezvoltarea legăturilor și coridoarelor de transport, inclusiv revitalizarea vechiului Drum al mătăsii; promovarea păcii și securității prin valorificarea deplină a potențialului tinerilor; promovarea economiei digitale în interesul creșterii economice în spațiul OSCE; conectivitatea și armonizarea proceselor de integrare în spațiul OSCE; răspunsul la provocările demografice în spațiul OSCE; crearea unor comunități fără trafic de persoane; combaterea propagandei în favoarea urii și a războiului în spațiul OSCE; violările drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului în Federația Rusă; violările continue ale drepturilor și ale libertăților fundamentale în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol.
Prin intermediul declarației, parlamentarii OSCE solicită guvernelor un angajament sporit față de principiile OSCE în materie de dialog și destindere, inclusiv prin întărirea regimului de control al armelor, reformarea sectorului de securitate, dezvoltarea măsurilor de consolidare a încrederii și securității, precum și prin implementarea cu bună-credință a acordurilor. Se solicită guvernelor să asigure respectarea drepturilor omului de către serviciile de securitate și de informații, atât cele publice, cât și cele private, și parlamentelor să înființeze organisme de control a activității acestor servicii. Declarația precizează că parlamentele ar trebui să sprijine procesul de dialog structurat al OSCE.
În ceea ce privește dimensiunea economică și de mediu, declarația pune accent pe rolul parlamentelor în realizarea reformelor necesare implementării angajamentelor OSCE, în special prin creșterea transparenței și combaterea corupției, crimei organizate, spălării banilor și finanțării terorismului. Reamintind legătura dintre mediu și securitate, documentul îndeamnă parlamentele să promoveze ratificarea universală a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, să accelereze implementarea Contribuțiilor determinate național și să susțină buna guvernanță în domeniul protecției mediului.
Referitor la dimensiunea drepturilor omului, declarația subliniază necesitatea respectării dreptului internațional umanitar și a drepturilor omului în situații de conflict armat, ca și a dreptului refugiaților și persoanelor strămutate de a reveni în siguranță. Se menționează că toate statele OSCE ar trebui să protejeze drepturile imigranților și refugiaților, acordând o atenție deosebită minorilor neînsoțiți. Declarația reamintește importanța principiului nereturnării, ca principiu de drept internațional cutumiar, evidențiind că refugiații și solicitanții de azil nu trebuie trimiși înapoi forțat în țări în care pot fi torturați sau supuși unor tratamente inumane.
La finalul sesiunii, dl George Tsereteli a fost reales în funcția de președinte al AP OSCE pentru următorul an.
4. Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE și a d-lui senator Eugen Țapu-Nazare la Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Bishkek, 3-6 octombrie)
Programul reuniunii a inclus: o Conferinţă parlamentară; Forumul mediteranean al AP OSCE cu tema Geopolitica Asiei Centrale și a Mediteranei: abordarea provocărilor legate de migrație, comerț și mediu; reuniunea Comisiei permanente.
Conferința parlamentară cu tema Promovarea dialogului în materie de securitate în Asia Centrală și în zonele situate în afara acesteia a inclus următoarele sub-teme: combaterea noilor provocări și amenințări în zonele de frontieră prin măsuri de consolidare a încrederii și cooperare regională; creșterea implicării cetățenilor în edificarea unor societăți sigure.
În intervenția sa în cadrul primei sub-teme, dl senator Romașcanu a remarcat că OSCE continuă să reprezinte cea mai importantă organizație pentru securitate și cooperare în Asia Centrală, oferind contribuții unice în susținerea noilor dinamici regionale. Referindu-se la expertiza și instrumentele specifice ale OSCE și la rolul lor în consolidarea cooperării regionale și în creșterea securității în spațiul euro-asiatic, dl Romașcanu s-a referit la Academia din Bishkek și Colegiul din Dushanbe, proiecte ale OSCE care au drept obiective managementul frontierelor, combaterea terorismului și prevenirea conflictelor. Președintele delegației române a subliniat că Adunarea Parlamentară trebuie să susțină eforturile OSCE de identificare a unor soluții la provocările pe care le reprezintă extremismul violent și radicalizarea acestuia, în special în rândul tinerilor, precum și fenomenul luptătorilor teroriști străini.
Comisia permanentă, la care participă șefii delegațiilor naționale și membrii Biroului Adunării, a aprobat dizolvarea unor structuri ale AP OSCE care și-au îndeplinit mandatul, respectiv: Comisia ad hoc pentru transparență și reforma OSCE; Grupul de lucru ad hoc pentru Belarus; Echipa parlamentară pentru Moldova.
În marja reuniunii, dl senator Romașcanu a avut o întrevedere cu președintele AP OSCE, dl George Tsereteli, la care au mai participat: dl deputat Victor Paul Dobre, membru al delegației române, vicepreședinte al AP OSCE; dl Roberto Montella, secretarul general al AP OSCE; reprezentanți ai Secretariatului internațional. Cu acest prilej a fost reconfirmat angajamentul părții române de a organiza la București sesiunea anuală a AP OSCE din anul 2021 și s-a convenit ca o primă vizită de lucru a reprezentanților Secretariatului internațional să aibă loc în toamna anului 2019.
Misiuni de monitorizare electorală
Senatul României a fost reprezentat la următoarele misiuni de monitorizare electorală ale AP OSCE:
w alegeri parlamentare în Italia (Roma, 4 martie) - dnii senatori Ionuț Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
w alegeri prezidențiale în Federația Rusă (Moscova, 18 martie) - dna senator Doina Silistru și dnii senatori Ionuț Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
w alegeri generale în Bosnia și Herțegovina (Sarajevo, 7 octombrie) - dnii senatori Ionuț Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
w alegeri prezidențiale în Georgia (Tbilisi, 28 octombrie) - dnii senatori Lucian Romașcanu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
w alegeri la jumătatea mandatului în Statele Unite ale Americii (Washington, 6 noiembrie) - dnii senatori Lucian Romașcanu, Cătălin-Daniel Fenechiu și Serban Nicolae.
2017
1. Participarea d-nei senator Doina Silistru la Reuniunea de iarnă a AP OSCE (Viena, 23-24 februarie)
În sesiunea de deschidere, dnele Doris Bures, preşedinta Consiliului Naţional al Austriei şi Christine Muttonen, preşedinta AP OSCE, au prezentat iniţiativele şi măsurile luate pentru a promova angajamentele şi valorile OSCE în eforturile de gestionare a numeroaselor provocări comune cu care se confruntă statele membre. Dna Hedy Fry (Canada), reprezentantul special al AP OSCE pentru probleme de gen, s-a referit la criza migranţilor şi refugiaţilor din perspectiva egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi.
Cele trei comisii generale ale Adunării au organizat dezbateri speciale, după cum urmează: securitatea transnaţională în regiunea OSCE: combaterea terorismului - Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate; gestionarea resurselor naturale, abordarea siguranţei aprovizionării cu apă şi combaterea schimbărilor climatice - Comisia generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi mediu; protecţia drepturilor omului în contextul accentuării populismului - Comisia generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni umanitare.
Dl ambasador Cristian Istrate, şeful Misiunii Permanente a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena, a susţinut un discurs în Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate, în calitate de preşedinte al Forumului de cooperare în domeniul securităţii al OSCE.
În ultima zi a reuniunii, în cadrul sesiunii comune a celor trei comisii generale, dl Sebastian Kurz, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul afacerilor externe al Austriei şi dl Lamberto Zannier, secretarul general al OSCE, au reiterat necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre dimensiunele guvernamentală şi parlamentară ale OSCE. Reuniunea s-a încheiat cu o dezbatere specială privind apărarea drepturilor omului în vremuri de criză.
2. Participarea d-nei Laura-Iuliana Scântei, vicepreședintă a Senatului, la Reuniunea cu tema Politica de securitate a OSCE - perspectiva femeilor (Viena, 23 martie)
Organizată la inițiativa dnei Christine Muttonen, președinta AP OSCE, reuniunea a prilejuit un schimb de opinii, recomandări și propuneri privind politica de securitate în regiunea OSCE din perspectiva femeilor implicate în procesele decizionale și a femeilor cu expertiză în domeniul securității. Au avut loc trei sesiuni de dezbateri, pe următoarele teme: provocări şi perspective pentru o nouă arhitectură de securitate paneuropeană; puncte forte şi deficienţe ale actualelor misiuni ale OSCE; rolul femeilor în lupta împotriva extremismului violent şi a terorismului.
Dna senator Scântei a subliniat că este important ca vocea femeilor să fie auzită și luată în seamă în demersurile care se întreprind pentru o societate mai bună, mai pașnică și mai sigură, fără radicalism și extremism și că este necesar ca toți factorii implicați - state, organizații internaționale, societate civilă și media - să continue acțiunile vizând implementarea agendei ONU privind femeile, pacea și securitatea. Construirea păcii durabile presupune un proces continuu, care necesită sprijin popular larg și implicarea tuturor păturilor societății. Pentru a evita repetarea tragicelor erori din trecut, fiecare generație trebuie să redescopere valoarea păcii, iar eforturile de menținere a păcii trebuie să se fundamenteze pe realizările generațiilor anterioare. Referindu-se la Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate, dna senator a menționat că România a participat, în 2016, la reuniunea de lansare a Rețelei Punctelor Focale privind Femeile, Pacea și Securitatea, care oferă cadrul necesar prezentării experiențelor, lecțiilor și bunelor practici menite să conducă la o societate mai sigură și mai pașnică. De asemenea, a subliniat că, pornind de la legătura intrinsecă dintre sărăcie și radicalizarea terorismului, este absolut necesar să se acționeze asupra cauzelor fundamentale ale extremismului violent, acordându-se atenție sporită educației și autonomizării economice a femeilor. În încheierea intervenției, dna senator a prezentat, împreună cu reprezentanta Marii Britanii și Irlandei de Nord, Baronesa Falkner of Margravine, un punct de vedere comun privind condamnarea atentatului de la Westminster, din ziua de 22 martie.
***
În marja reuniunii, dna senator a avut consultări cu dna Christine Muttonen, președinta AP OSCE, referitor la posibilitatea organizării unor viitoare reuniuni ale Adunării în regiuni defavorizate economic din state participante la OSCE, cu scopul de a crește gradul de conștientizare și de implicare a femeilor în deciziile politice locale, naționale și europene și pentru a reduce decalajele economice generatoare de conflicte și acte de terorism. În acest context, dna senator a propus organizarea unei astfel de reuniuni și în România, la Iași, în vederea promovării rolului femeilor în asigurarea unui climat de stabilitate economică și politică în regiunea sud-est europeană, prin educație și investiții economice. În cadrul discuției cu dna Ulrike Lunacek, vicepreședintă a Parlamentului European, reprezentanta Senatului a susținut necesitatea pregătirii unei noi generații în leadership-ul feminin, atât la nivel național, cât și european, care să contribuie la combaterea actelor de terorism și a acțiunilor radicaliste și discriminatorii îndreptate împotriva femeilor.
3. Participarea d-lui senator Ionuț Sibinescu și a d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu la Conferința cu tema Combaterea terorismului internațional (St. Petersburg, 27-28 martie)
Organizată la inițiativa dnei Valentina Matvienko, preşedinta Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente, președinta Consiliului Federației a Adunării Federale a Federației Ruse, şi a dnei Christine Muttonen, preşedinta AP OSCE, conferința a avut ca obiectiv facilitarea schimbului de informaţii şi bune practici privind răspunsul la formele de manifestare a terorismului internaţional. Discuțiile s-au axat pe: cooperarea internaţională în domeniul securităţii şi combaterii terorismului; aspectele umanitare ale activităţii de combatere a terorismului; fundamentele economice şi sociale ale mediului internaţional de securitate.
Participanții au evidențiat rolul proeminent pe care diplomația parlamentară și cooperarea internațională transparentă îl pot avea în combaterea terorismului. Dintre principalele forme de răspuns în fața amenințărilor teroriste au fost evidențiate: stabilirea unei interacțiuni eficiente între serviciile naționale de informații; combaterea cauzelor care favorizează răspândirea extremismului violent (precum conflictele nesoluționate și marginalizarea grupurilor sociale vulnerabile); consolidarea cadrului legislativ național. Un număr semnificativ de luări de poziţie au semnalat necesitatea ca măsurile antiteroriste să aibă în vedere respectarea strictă a drepturilor omului şi a statului de drept. În cadrul dezbaterilor, s-au identificat următoarele priorități în combaterea terorismului internațional: criminalizarea, în legislațiile naționale, a oricărei forme de sprijinire a teroriștilor; identificarea și sancționarea penală severă a tuturor activităților care implică relații economice cu organizațiile teroriste; prevenirea radicalizării; suprimarea furnizării de resurse financiare și materiale organizațiilor teroriste și prevenirea accesului acestora la armele de distrugere în masă.
4. Participarea d-lui senator Ionuț Sibinescu la Seminarul cu tema Renaționalizarea politicilor și lupta pentru sfere geopolitice de influență: amenințări la adresa păcii și securității (Leinsweiller, 6-7 mai)
Organizat de AP OSCE în cooperare cu Parlamentul german, cu sprijinul Ministerului german al Afacerilor Externe, seminarul a avut scopul de a da un nou impuls participării parlamentare la identificarea unor soluții pentru situațiile conflictuale din istoria recentă a OSCE, cu accent pe regiunea Europei de Sud-Est. Participanții au abordat tema principală prin raportare la: structurile de stat și societățile din statele afectate; cooperarea economică; conceptele de securitate colectivă și mecanismele de securitate.
5. Participarea d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu la Reuniunea AP OSCE privind minoritățile naționale (Villach, 29-30 mai)
Discuțiile, bazate pe exemple de bune practici, s-au concentrat asupra modului în care parlamentarii pot promova structuri adecvate și un mediu favorabil pentru minoritățile naționale. Programul manifestării a inclus mai multe sesiuni de dezbateri, cu următoarele teme: potențialul parlamentelor naționale în susținerea minorităților naționale; învățând din experiența altora-cazul Carinthia; reconcilierea în Balcani-perspectiva internațională.
6. Participarea d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu la cea de-a 26-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Minsk, 5-9 iulie)
În cadrul sesiunii s-au adresat Adunării: dl Aleksandr Lukashenko, preşedintele Republicii Belarus; dna Christine Muttonen, președinta Adunării Parlamentare a OSCE; dl Vladimir Andreichenko, președintele Camerei Reprezentanților a Adunării Naționale din Republica Belarus; dl Sebastian Kurz, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Republicii Austria.
Lucrările s-au desfășurat în plen și în cele trei comisii generale, unde au fost examinate rapoarte și au fost adoptate rezoluții pe tema generală Consolidarea încrederii reciproce și cooperarea pentru pace și prosperitate în regiunea OSCE. Documentul final al sesiunii - Declarația de la Minsk - include rezoluțiile adoptate în comisii și rezoluții suplimentare pe teme de actualitate precum: restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei; consolidarea rolului OSCE în combaterea terorismului; consolidarea securității energetice în regiunea OSCE; apa potabilă: consolidarea cooperării în vederea protejării unei resurse rare; monitorizarea alegerilor în care se folosesc noile tehnologii de votare; prevenirea exploatării sexuale on-line a copiilor; abolirea pedepsei cu moartea; multiculturalismul: rolul valorilor culturale în dezvoltarea democrației, în contextul globalizării; inacceptabilitatea discriminării și intoleranței față de creștini, musulmani și adepții altor religii; asigurarea unei guvernanțe coerente, comune și responsabile a migrațiilor și a fluxului refugiaților; integrarea dimensiunii de gen în activitățile de mediere; elaborarea măsurilor legislative, de reglementare și administrative ca răspuns la apariția unor noi substanțe psihoactive.
Declarația „încurajează statele participante să sporească angajamentul față de diplomația multilaterală pentru o securitate cuprinzătoare și pentru implementarea măsurilor OSCE de consolidare a încrederii”, pentru a reduce riscul de conflict. Se face apel la guverne pentru a „promova măsuri având drept scop blocarea finanțării organizațiilor teroriste, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului legislativ și a metodelor de consolidare a legislației, întărirea măsurilor de securitate privind transportul internațional și prin urmărirea deplasărilor teroriștilor în interiorul țărilor și la frontiere”.
Privitor la dimensiunea economică și de mediu, declarația „încurajează toate statele participante la OSCE să recunoască urgența crizelor climatice și a provocărilor legate de acestea” și subliniază că „politicile economice naționale trebuie să acorde prioritate proiectelor curate din punct de vedere energetic, investițiilor și inovațiilor având drept scop promovarea creșterii economice durabile și să se asigure că efectele negative asupra mediului sunt minimizate.” Toate statele OSCE sunt invitate să „ratifice Acordul de la Paris din 2015 cu privire la schimbările climatice și să își îndeplinească obligațiile stipulate în acest document.”
Referitor la dimensiunea drepturilor omului, declarația „invită statele participante OSCE să respecte demnitatea umană și să asigure drepturi egale pentru toți cetățenii lor prin implementarea tuturor angajamentelor OSCE referitoare la drepturile omului, libertățile fundamentale, democrația pluralistă și statul de drept.” Se solicită încetarea imediată a „hărțuirii, arestării, maltratării și dispariției oponenților politici, activiștilor din domeniul drepturilor omului, jurnaliștilor și altor membri ai societății civile.”
La finalul sesiunii a fost aleasă noua structură de conducere a Adunării. Dna Muttonen (Austria) a fost realasă în funcția de președinte al AP OSCE, pentru un mandat de un an[1]. Dl deputat Victor Paul Dobre, membru al Delegației Parlamentului României la AO OSCE, a fost reales în în funcția de vicepreședinte al Adunării, pentru un mandat de doi ani.
7. Participarea d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu la Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Andorra la Vella , 3-5 octombrie)
Programul reuniunii a inclus Forumul mediteranean, o conferință parlamentară, reuniunea Comisiei Permanente a AP OSCE, reuniuni ale Comisiilor ad-hoc pentru migrație și pentru combaterea terorismului, precum și reuniunea Subcomisiei pentru regulament și proceduri de lucru. Cei peste 180 de parlamentari din statele membre au examinat provocările de securitate, continue şi emergente, din spaţiul OSCE, cu accent pe securitatea cibernetică, schimbările climatice și rolul educației ca factor de stabilitate.
În cadrul Forumului mediteranean, cu tema Promovarea securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană, participanţii au abordat aspecte legate de criza refugiaţilor şi a migranţilor, conflictele din regiunea mediteraneană, precum şi ameninţarea extremismului violent. Conferinţa parlamentară cu tema Securitatea în regiunea OSCE: noi provocări, noi responsabilități a avut pe agendă următoarele sub-teme: abordarea securității cibernetice; securitatea mediului: abordarea schimbărilor climatice; dimensiunea umană: promovarea educației ca garanție a stabilității și dezvoltării. Agenda conferinței parlamentare cu tema Securitatea în regiunea OSCE: noi provocări, noi responsabilități a inclus următoarele subiecte: abordarea securității cibernetice; Securitatea mediului: abordarea schimbărilor climatice; Dimensiunea umană: promovarea educației ca garanție a stabilității și dezvoltării.
Pe parcursul lucrărilor, a fost evidențiat rolul parlamentarilor și al AP OSCE în consolidarea cooperării dintre statele membre, pentru o abordare cât mai eficientă a actualelor probleme de securitate și soluționarea situațiilor de conflict.
[1] Ca urmare a faptului că dna Muttonen nu a mai fost realeasă în parlamentul național, în luna noiembrie președinția APOSCE a fost preluată de dl George Tsereteli (Georgia).