Dl. senator Corlăţean:

- în calitatea sa de raportor pentru opinie pe tema: "Un angajament reînnoit în combaterea antisemitismului în Europa", din partea Comisiei pentru afaceri politice si democraţie a APCE, a prezentat membrilor Comisiei pentru egalitate şi nedescriminare, principalele aspecte legislative şi instituţionale ale prevenirii şi combaterii antisemitismului în România şi a relevat importanţa derulării unor campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la consecinţele şi riscurile extrem de serioase pe care comportamentul antisemit, indiferent de formele sale de manifestare, îl poate genera la nivel social. A atras atenţia asupra posibilelor consecinţe negative care decurg din actualul context dificil la nivel european (gestionarea valului de refugiaţi, atentatele teroriste etc.) asupra unei eventuale radicalizări a atitudinilor publice, discursului politic etc., care ar putea determina noi accente extremiste, xenofobe şi antisemite.

În contextul pregătirii raportului său din partea Comisiei pentru afaceri politice si democraţie a APCE, dl. senator Corlăţean a informat membrii comisiei cu privire la intenţia de a organiza în perioada următoare, la Senatul României, o audiere a principalilor actori instituţionali şi din societatea civilă a căror activitate se circumscrie prevenirii şi combaterii antisemitismului, în vederea unei evaluări obiective a situaţiei actuale pe acest subiect, în special a manierei în care normele juridice relevante reuşesc să fie transpuse în practică.

Senatorul român a susţinut în cadrul dezbaterilor adoptarea, în contextul aprobării raportului menţionat, a solicitării adresate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei către statele membre de a introduce o legislaţie naţională corespunzătoare în materia combaterii discursului care îndeamnă la ură, a luptei împotriva discriminării şi respectiv a antisemitismului, acolo unde legislaţiile naţionale sunt deficitare în prezent.

- în contextul dezbaterii pe marginea raportului având ca subiect: "Drepturile părinţilor şi copiilor aparţinând minorităţilor religioase", raportor dl. Valeriu Ghileţchi (Republica Moldova, PPE/CD) a prezentat situaţia familiei Bodnariu (soţul de origine romănă, iar soţia norvegiană), menţionată în ultimele săptămâni şi în presa românească, în cazul căreia serviciile sociale din Norvegia (Barnevernet) au intervenit pentru a prelua custodia celor cinci copii ai acestei familii, din care unul sugar, sub acuzaţia de comportament radical creştin şi îndoctrinare a copiilor. Oficialul român a condamnat comportamentul abuziv al instituţiei norvegiene menţionate şi, respectiv interpretarea abuzivă a principiului "interesului superior al copilului". În acest context a solicitat raportorului APCE să includă acest caz în raportul care va fi prezentat plenului Adunării şi să investigheze cele întâmplate, astfel încât copiii să fie returnaţi părinţilor. Aceasta, cu atât mai mult cu cât de-a lungul anilor autorităţile norvegiene competente au fost la originea a numeroase acţiuni care au condus şi în alte cazuri şi pentru diferite alte motive la despărţirea abuziva de părinţi a copiilor proveniţi din alte state membre ale Consiliului Europei, inclusiv din Romania. Totodată, parlamentarul român a subliniat importanţa oferirii de către raport a unor linii directoare şi reguli clare pentru statele membre în domeniul protecţiei drepturilor copiilor şi părinţilor aparţinând minoritarilor religioase, de natura să se armonizeze cu unele reguli de conduită deja stabilite prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, s-a referit şi la cazul unei tinere de 19 ani din ţara noastră, care şi-a pierdut viaţa în contextul în care părinţii săi aparţinând cultului religios Martorii lui Iehova au refuzat să îşi dea acordul pentru transfuzia sanguină de care avea absolută nevoie în urma unui accident feroviar cu grave consecinţe asupra integrităţii sale fizice. Senatorul Corlăţean a reiterat necesitatea stabilirii, la nivel european, a unor norme clare privind preeminenţa dreptului inalienabil la viaţă, aşa cum statuează şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în articolul 2 sau cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.