Dl. senator Ben-Oni Ardelean a luat cuvântul pe marginea raportului cu tema Drepturile copiilor în contextul maternității de substituție (raportor: dna. Petra De Sutter, Belgia, Grupul Socialist), subliniind caracterul extrem de controversat al acestui subiect. În opinia sa, maternitatea de substituție reprezintă o practică care aduce atingere demnității femeilor și libertăților lor fundamentale, iar orice convenție juridică în domeniu presupune folosirea corpului unei femei potrivit voinței unor terți, aceste femei fiind practic transformate în “recipiente legale reproductive”. Potrivit senatorului român este necesară interzicerea totală a maternității de substituție la nivel global, întrucât menținerea acesteia în sistemele juridice ale unor state va avea ca efect o creștere semnificativă a acestei “piețe” internaționale în care femeile sunt tratate ca orice alt bun economic.

 

Proiectul de recomandare care propunea Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei să examineze disponibilitatea si fezabilitatea elaborării unor linii directoare privind protecția drepturilor copiilor născuți de mame surogat a fost respins de plenul APCE cu 83 de voturi împotrivă, 77 voturi pentru și 7 abțineri.

 

Comisia pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a APCE l-a desemnat pe parlamentarul din Republica Moldova, dl. Valeriu Ghilețchi, ca raportor în baza moțiunii pentru rezoluție cu tema Asigurarea unui echilibru între interesul superior al copilului și necesitatea de a păstra familiile unite. Moțiunea, inițiată de dnii. senatori Titus Corlățean, Ben-Oni Ardelean, Viorel-Riceard Badea și de alți membri ai Adunării, a avut ca punct de plecare cazul familiei Bodnariu. Raportul va examina situația din unele state membre ale Consiliului Europei, care printr-o interpretare abuzivă și disproporționată a principiului interesului superior al copilului, ajung la cazuri de separare a copiilor de părinți.

 

Senatorii români au salutat desemnarea raportorului pe acest subiect, exprimându-și speranța că raportul va prezenta propuneri concrete pentru remedierea acestor situații abuzive, în concordanță cu Rezoluția 2049 (2015) a APCE privind serviciile sociale în Europa și cu articolul 9 al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile copilului, care prevede că un copil nu poate fi separat de părinți, împotriva voinței sale, cu excepția situației în care autoritățile competente, sub rezerva unui control jurisdicțional, hotărăsc că, potrivit legii, o asemenea separare este necesară pentru interesul superior al copilului.

 

Dl. senator Corlățean a condus, în calitate de președinte, lucrările Subcomisiei APCE privind Orientul Mijlociu și Lumea Arabă. Subcomisia a trecut în revistă cele maui recente evoluții din Orientul Mijlociu, cu accent pe deteriorarea severă a situației umanitare din Siria, în special în orașul Alep, și pe statu-quo-ul israelo-palestinian care generează neîncrederea cetățenilor în capacitatea factorului politic de a identifica o soluție pașnică și favorizează permanentizarea conflictului și pierderii de vieți omenești de ambele părți. Pe parcursul discuțiilor s-a subliniat necesitatea unui sprijin mai consistent din partea Europei și a SUA pentru Procesul de pace, cu respectarea principiului creării a două state și au fost prezentate informații de interes referitoare la recentele procese electorale desfășuate în Iordania și Maroc. Dl. senator Titus Corlățean a adus un omagiu fostului Președinte al Statului Israel, Shimon Peres, evocând personalitatea sa proeminentă și contribuția semnificativă în viața politică internațională.

***

 

În marja sesiunii, dl. senator Titus Corlățean:

- a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe din Turcia, dl. Mevlut Çavușoğlu, în cadrul căreia a fost reiterat interesul comun pentru dinamizarea în continuare a Trilateralei România-Turcia-Polonia, în contextul angajamentelor asumate în iulie 2016 la Summit-ul NATO de la Varșovia și s-a discutat despre relațiile economice dintre cele două țări, un exemplu pozitiv în acest sens fiind investițiile turcești, în creștere, în județul Dâmbovița;

- a avut convorbiri cu secretarul de stat din Guvernul francez, dl. Harlem Désir, însărcinat cu afaceri europene, a avut oportunitatea unei scurte discuții cu Președintele Republicii Franceze, dl. François Hollande, invitat la sesiune ;

- a avut contacte cu membri ai delegațiilor parlamentare din Germania (SPD-Partidul Social Democrat) și Republica Moldova.

 

De asemenea, dnii. senatori Titus Corlățean și Ben-Oni Ardelean au avut o întrevedere cu membrii delegației canadiene (care participă cu statut de observator la sesiunile APCE), respectiv dl. Scott Simms, șeful delegației, dnii. Percey Downe, David Wells, Don Davies, David Tilsen și Nick Whalen, la solicitarea acestora.

 

Parlamentarii canadieni și-au exprimat speranța cu privire la perspectiva semnării de către Guvernul României a Acordului de liber schimb UE-Canada în perioada următoare, dând în același timp asigurări privind seriozitatea abordării procesului de eliminare a vizelor pentru cetățenii români. 

 

Delegația română a subliniat că relația bilaterală româno-canadiană este extrem de solidă și se fondează pe un set de valori și interese comune și pe cooperarea politică în cadrul NATO. Dl. senator Corlățean a reamintit că România a susținut constant și energic finalizarea Acordului de liber schimb și, în același timp, a relevat importanța deosebită acordată de România soluționării cât mai rapide a problemei vizelor pentru cetățenii români, cu respectarea principiului reciprocității stabilit între UE și Canada în această materie.

 

Senatorii români: au evidențiat importanța unei decizii favorabile cetățenilor români din perspectivă politică și strategică, având în vedere nivelul remarcabil al cooperării transatlantice dintre cele două țări, dar și faptul că nu există un pericol de imigrație semnficativ dinspre România spre Canada; au precizat că Parlamentul României așteaptă un calendar și garanții clare privind procesul de eliminare a vizelor pentru cetățenii români în viitorul apropiat, elemente fără de care este dificil ca structurile parlamentare competente din România să își schimbe poziția de rezervă față de ratificarea Acordului de liber schimb.