Dl. senator Viorel-Riceard Badea:

- a intervenit în plenul Adunării, cu o interpelare adresată primului ministru sârb, dl. Aleksandar Vučić, în care și-a exprimat aprecierea pentru modul în care guvernul sârb promovează relația bilaterală cu România şi pentru schimbările pozitive înregistrate în ultima perioadă în Serbia; totodată, a dorit să afle punctul de vedere al premierului sârb referitor la unele poziții exprimate oficial relativ la necesitatea recunoașterii unei noi limbi în Serbia, limba vlahă. În replică, primul ministru sârb a arătat că: țara sa depune toate eforturile pentru promovarea unor relații cât mai bune cu partea română; acele comunități din Valea Timocului care declară că vorbesc limba vlahă nu pot fi forțate de autoritățile de la Belgrad să își declare apartenența la limba română; o asemenea intervenție din partea Serbiei ar fi echivalentă cu o încălcare a instrumentelor juridice în materie ale Consiliului Europei și a Constituției sârbe. Dl. Vučić şi-a exprimat deschiderea pentru dialog cu partea română în vederea soluționării oricăror probleme care ar putea genera situații de încălcare a standardelor în materia drepturilor omului.

Dl. senator Ben-Oni Ardelean:

- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema Libertatea religioasă și conviețuirea într-o societate democratică (raportor: Rafael Huseynov, Azerbaidjan, ALDE), menţionând, printre altele, că: libertatea religioasă constituie o premisă fundamentală a oricărei democrații; lipsa libertății religioase a fost pe deplin conștientizată de cetățenii statelor comuniste; oamenii, ca reprezentanți ai diverselor religii, sunt purtătorii unor coduri etice al căror punct de convergență îl constituie demnitatea umană; credința este un drept inalienabil şi fiecare persoană are dreptul la credință, cu condiția ca acest drept să nu impieteze asupra dreptului congruent al celorlalți; la nivel societal ar trebui să vorbim despre acceptare și nu despre toleranță, întrucât toleranţa este în disonanță cu afirmarea principiului egalității; libertatea religioasă trebuie menținută cu precădere în sfera publică, întrucât migrarea acesteia spre zona privată poate genera stări conflictuale şi diverse forme de instabilitate socială;

Dl. senator Titus Corlăţean:

- în cadrul dezbaterii comune pe marginea rapoartelor Post Dublin – nevoia urgentă a unui veritabil sistem de azil european (raportor: Michele Nicoletti, Grupul Socialist) și Țările de tranzit: abordarea noilor provocări în materie de migrație și azil (raportor:  Tineke Strik, Olanda, Grupul Socialist), a susținut concluziile raportorilor, potrivit cărora gestionarea fluxurilor migratorii implică în primul rând o dimensiune umanitară şi sunt necesare o cooperare bazată pe o abordare mai cuprinzătoare a politicii în domeniul migrației, precum și o revizuire profundă a Sistemului Dublin al UE. Referindu-se la cauzele care au determinat fluxurile migratorii, a arătat că, în opinia sa, este vorba în primul rând despre decalajul dintre prosperitatea statelor europene și sărăcia din statele direct afectate de dramele refugiaților şi a subliniat nevoia unei reacții fără echivoc în fața dramei refugiaților din partea principalilor actori internaționali, membri ai Consiliului de Securitate, care trebuie să își asume responsabilitățile ce decurg din Carta ONU prin adoptarea măsurilor care se impun împotriva așa-numitului Stat Islamic. Dl. senator s-a referit şi la poziţia României în contextul dezbaterilor din cadrul UE, a precizat că țara noastră a susţinut de la bun început principiul solidarității între statele membre şi a menționat, în context, opţiunea pentru contribuții voluntare; a arătat că, în realitate, contribuția României de-a lungul timpului a fost mai bogată și mai complexă, fără ca acest lucru să se bucure de o justă apreciere din partea partenerilor europeni; a evidențiat aportul României la lupta împotriva terorismului internațional, prin intermediul acțiunii militarilor români în Irak și Afghanistan, în contextul neparticipării unor state europene la lupta împotriva terorismului, state ai căror lideri politici au cerut în ultima perioadă o mai mare solidaritate pe tema gestionării fluxurilor migratorii; a arătat că România este al doilea contributor, după Germania, la misiunile FRONTEX din sudul Europei, de la granița greacă, în ciuda faptului că țara noastră nu a fost admisă ca membră a spațiului Schengen din cauza tratamentului discriminatoriu și a aplicării dublului standard; s-a referit la activitatea, începând din anul 2008, a Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, primul de acest tip din lume și care a beneficiat de sprijinul Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite; a propus Adunării să reflecteze asupra oportunității adoptării unui Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (sau a amendării Convenţiei), pentru asigurarea unui regim juridic omogen la nivelul statelor europene membre și nemembre UE  care fac parte din Consiliul Europei, un instrument juridic cu efect constrângător în raport cu obligațiile statelor prin intermediul jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului;

- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea raportului Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (raportor: Klaas de Vries, Olanda, Grupul Socialist), care examinează dificultățile semnalate în statele membre, între care și România, pe tema executării hotărârilor Curții Europene, subliniind importanța eficacității și credibilității mecanismului de control de la Strasbourg; în privința deficiențelor constatate în raport, dl. senator a propus ca, pe viitor, măsurile de reformă și de executare a hotărârilor CEDO întreprinse de statele membre să fie evaluate și valorizate corect, în special pe fond și nu dintr-o perspectivă cu precădere birocratică și tehnică; referindu-se la România, a arătat că, ulterior căderii comunismului, restituirea imobilelor naționalizate a fost una dintre cele mai delicate probleme care a făcut obiectul unei bogate jurisprudențe a Curții; în anul 2013, parlamentul a adoptat o lege istorică privind un nou mecanism de compensare pe care CEDO a calificat-o drept o cale de recurs intern eficace pusă la dispoziția reclamanților și care rezolvă majoritatea situațiilor de acest tip, nemaifiind nevoie să se recurgă la calea de atac în fața Curții Europene (din acest motiv, Curtea Europeană a radiat de pe rolul său sute de plângeri având un obiect similar); deși raportul  face referire la 442 de hotărâri similare, în realitate au fost mai mult de 2000 de astfel de hotărâri, iar alte 85 de cauze similare, aflate pe rolul Comitetului Miniștrilor, au fost de asemenea închise; în context, a adăugat că în pronunțarea acestor hotărâri  nu a fost plafonat nivelul de compensare (așa cum s-a întâmplat în cazul altor state membre), consacrându-se principiul restitutio in integrum sau un mecanism de compensare corespunzător, iar efortul politic al României și, respectiv impactul bugetar foarte important trebuie să fie valorizate corespunzător la Strasbourg, prin eliminarea pe viitor de la capitolul deficiențe structurale, în cazul României, a tematicii hotărârilor CEDO privind imobilele naționalizate; în ceea ce privește durata excesivă a procedurilor judiciare, dl. senator a subliniat importanța reformei legislative adoptate prin noile coduri de procedură civilă și, respectiv, penală. Totodată, a arătat că problema condițiilor de detenție din România, semnalată de Curtea Europeană și de raport, suscită preocupare şi trebuie privită în primul rând prin prisma resurselor bugetare limitate; în acest context, s-a referit la pachetul de reforme lansat de Ministerul Justiției (adoptarea Strategiei naționale 2015-2019 de reintegrare socială a persoanelor private de libertate; alocări bugetare suplimentare pentru ameliorarea condițiilor de detenție; o inițiativă lansată pe relația cu Comisia Europeană și susținută de alți 10 miniștri ai justiției din UE, pe această temă). Adunarea Parlamentară a adoptat, prin vot, o rezoluție și un set de recomandări adresate statelor membre ale Consiliului Europei și Comitetului Miniștrilor vizând accelerarea procedurilor de executare a hotărârilor CEDO.