Dl. senator Titus Corlățean:

- s-a adresat, în plenul Adunării, Secretarului general al Consiliului Europei, dl. Thorbjørn Jagland, întrebând care sunt măsurile legale și politice pe care SG CoE și Comitetul Miniștrilor CoE le au în vedere pentru a asigura executarea efectivă de către autoritățile de la Moscova a hotărârii CEDO în cazul Catan și alţii împotriva Republicii Moldova și Federaţiei Ruse (în 2012, CEDO a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la educație – art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - în cadrul școlilor de grafie latină care folosesc limba română, din Transnistria, reiterând concluziile dintr-o hotărâre anterioară, potrivit cărora Federația Rusă exercită un control efectiv asupra Transnistriei, regiune aparținând de jure teritoriului suveran al Republicii Moldova). În răspunsul său, Secretarul general: a subliniat că această chestiune este de competența Comitetului Miniștrilor, căruia îi aparține responsabilitatea colectivă pentru a asigura respectarea și executarea hotărârilor Curții, iar discuțiile pe acest caz sunt în desfășurare; există o serie de hotărâri care nu au fost încă executate de statele condamnate, însă acestea trebuie să-și exprime intenția clară și voința în acest sens, întrucât este o obligație decurgând din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care constituie o răspundere colectivă pentru cele 47 de state membre;

- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea raportului Evaluarea Parteneriatului pentru Democrație cu Parlamentul din Maroc (raportor: Bogdan Klich, Polonia, PPE/CD), menţionând că: Parteneriatul constituie un instrument util, care implică angajamentul ambelor părți și voința politică de a continua reformele democratice în Maroc; succesul lui poate constitui un model de bune practici pentru alte state din Maghreb sau din Orientul Mijlociu; miza acestuia depășeşte dimensiunea bilaterală, interesul comun fiind acela de a face din Parteneriat un veritabil succes; este necesară eliminarea pedepsei capitale, de o manieră etapizată, prin trecerea de la actualul moratoriu de fapt la un moratoriu de drept, iar în final, la eliminarea legislativă propriu-zisă a acestei sancțiuni penale. Dl. senator: a subliniat importanța semnării și ratificării, de către Regatul Maroc, a unui număr cât mai mare de convenții ale Consiliului Europei, precum și sprijinirea progreselor deja înregistrate în materie de egalitate de gen și combatere a tuturor formelor de discriminare, în concordanță cu prevederile Constituției din 2011; a arătat că anumite inițiative mai radicale ale unor membri ai APCE (referitoare, de exemplu, la legalizarea în Maroc a relațiilor între persoanele de același sex) se pot dovedi contraproductive, pot genera reacții la nivelul societății marocane și sunt susceptibile să pună în pericol eficacitatea eforturilor întreprinse până în momentul de față, precum și evoluția în ansamblu a procesului democratic; o asemenea abordare nu constituie un regres în materie de standarde democratice, ci o afirmare a spiritului de cooperare care guvernează funcționarea Parteneriatului și o adaptare a acestuia la nivelul actual de acceptabilitate socială și la modelul cultural al acestei societăți;

- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea  raportului cu tema Situația din Ungaria ca urmare a adoptării Rezoluției Adunării 1941 (2013) (raportor: Robert Walter, Marea Britanie, Grupul Conservatorilor Europeni), subliniind interesul de a avea în Ungaria un partener activ și democratic, cu profil european. Dl. senator: a arătat că setul de critici aduse justificat acțiunilor guvernului ungar vin în beneficiul democrației din Ungaria; a luat notă de unele măsuri pozitive concrete luate de autoritățile de la Budapesta, între care recunoașterea, după discuţii care au durat mai mulţi ani, a Bisericii Ortodoxe Române ca biserică istorică, exprimându-şi însă regretul că guvernul ungar nu a încheiat încă cu Biserica Ortodoxă Română din Ungaria acordul care ar trebui să cuprindă măsuri concrete de sprijin pentru Biserică și pentru minoritatea română din Ungaria; și-a manifestat dezaprobarea față de propunerea, asumată la cel mai înalt nivel, de reintroducere a pedepsei capitale în Ungaria, și care, deși a fost retrasă, poate constitui un precedent periculos pentru alte state din regiune; a arătat că anunțul potrivit căruia, în vederea stopării migrației ilegale, Ungaria intenționează să construiască un zid la granița cu Serbia și, potrivit declarațiilor reprezentanților Jobbik, chiar și la frontiera cu România, nu va contribui la afirmarea solidarității europene în această chestiune; a menționat că nu împărtășește concluziile raportorului, conform cărora se impune încheierea examinării speciale privind situația din Ungaria. 

Dl. senator Viorel-Riceard Badea:

- a fost ales președintele Subcomisiei APCE privind drepturile minorităților;

- în cadrul reuniunii subcomisiei, cu ocazia discuţiilor cu dna. Michèle Akip, Șefa Secretariatului Convenției-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, pe tema tendințelor și provocărilor în domeniul protecției minorităților în Europa, dl. senator: a relevat importanța acestui domeniu în economia protecției drepturilor omului, evidențiind faptul că problemele generate de nerespectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale au suscitat controverse atât în politica internă a statelor membre, cât și la nivelul relațiilor bilaterale; a anunțat organizarea, pe parcursul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE, a unei reuniuni comune a Subcomisiilor APCE privind drepturile minorităților și, respectiv, egalitate de gen, care va avea ca temă protecția drepturilor femeilor care aparțin minorităților naționale;

- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema Examinarea anulării deplinelor puteri anterior ratificate ale Delegației Federației Ruse la APCE (raportor: Stefan Schenach, Austria, Grupul Socialist), ocazie cu care: și-a exprimat dezaprobarea față de propunerea raportorului de a nu se da curs Rezoluției APCE 2034 (2015), conform căreia absența de progrese în implementarea de către Federația Rusă a acordurilor de la Minsk, precum și a solicitărilor și recomandărilor expres formulate în rezoluție, îndeosebi cele referitoare la retragerea imediată a trupelor militare ruse din estul Ucrainei, va determina anularea deplinelor puteri ale delegației ruse la APCE; a arătat că menținerea deplinelor puteri, chiar și cu prelungirea sancțiunilor decise anterior (ex: suspendarea dreptului de vot) echivalează cu acceptarea implicită a violării de către autoritățile de la Moscova a normelor de drept internațional. Dl. senator a precizat că: estul Ucrainei și Crimeea sunt pe cale să întregească panoplia de conflicte înghețate din fosta Uniune Sovietică, aspect de natură să înrăutățească și mai mult climatul de securitate din regiune; Transnistria continuă să fie subordonată intereselor Federației Ruse, prin continuarea staționării ilegale a așa-ziselor forțe de menținere a păcii pe teritoriul Republicii Moldova, autoritățile de la Moscova manifestând de-a lungul timpului dezinteres în privința punerii în practică a angajamentelor asumate și a recomandărilor transmise de diverse organizații internaționale; așa-zisa menținere a păcii în Transnistria, de care se prevalează Kremlin-ul ca pretext pentru staționarea trupelor sale în stânga Nistrului, echivalează cu prelungirea exercitării controlului de facto asupra unei regiuni care este parte integrantă a statului suveran Republica Moldova. În urma examinării și dezbaterii în plen a raportului s-a decis, contrar prevederilor Rezoluției 2034 (2015), ca deplinele puteri ale Delegației ruse la APCE să nu fie anulate, iar sancțiunile impuse în ianuarie 2015 să fie păstrate;

- a luat cuvântul în plenul Adunării, în numele Grupului PPE, pe marginea raportului cu tema Recunoașterea și prevenirea neorasismului (raportor: Milena Santerini, Italia, Grupul Socialist), evidenţiind următoarele: neorasismul înlocuiește ierarhia raselor, care stătea la baza rasismului tradițional, cu ierarhia culturilor, însă ambele forme pretind să explice, să legitimeze și să alimenteze tipuri de comportament şi de discurs discriminatorii; instabilitatea politică din nordul Africii și Orientul Mijlociu și criza economică sunt printre principalii factori care au condus la exacerbarea acestui fenomen extrem de periculos, a cărui imagine de ansamblu este elocvent ilustrată de discursurile politice din ultimii ani; dorința de a câștiga cât mai mulți simpatizanți a determinat numeroși oameni politici să exploateze în scop electoral temerile cotidiene ale cetățenilor, între acestea un loc central ocupând frica de migranți, islamofobia, antisemitismul și discriminarea populației rome; temerile crescânde în rândul populației hrănesc mutanți politici care oferă așa-zise soluții, incompatibile cu acquis-ul democratic care se considera ireversibil instaurat în societățile noastre. Dl. senator a evocat reacția eurodeputatului italian, membru al Ligii Nordului, care, în urma sinuciderii unui deținut român într-o închisoare din Italia, a lansat atacuri denigratoare la adresa tuturor românilor; a amintit acţiunile mișcării PEGIDA (Patrioții Europeni contra islamizării Occidentului) din Germania (Landul Saxonia) ai cărei lideri promovează imigrația pe criterii “calitative”, în condițiile în care landul menţionat are cel mai redus procentaj de străini din Germania; a subliniat că libertatea de expresie reprezintă una dintre valorile esențiale ale unui stat democratic, însă invocarea sa abuzivă, cu scopul de a răspândi mesaje care incită la ură, aduce atingere înseși coexistenței sociale pașnice.