Dl. senator Viorel-Riceard Badea:

- în cadrul dezbaterii libere, făcând referire la situația adolescentului român de origine romă care a fost agresat într-o suburbie a capitalei franceze pentru săvărșirea unei presupuse infracțiuni a evidenţiat următoarele: a catalogat acest gest ca fiind un atentat grav adus integrității fizice și psihice a unei ființe umane și a condamnat în termeni categorici asemenea fapte reprobabile; a arătat că succesul electoral al formațiunilor politice extremiste reprezintă un element determinant în propagarea, la nivelul societății, a unor atitudini rasiste și xenofobe; a lansat un apel autorităților franceze competente de a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de comiterea acestui act regretabil și disproporționat;

- a prezentat, în cadrul Comisiei pentru egalitate și nediscriminare, proiectul de raport cu tema “Egalitate și nediscriminare în accesul la justiție”, menționând că: noţiunea de acces la justiţie este mai degrabă o expresie descriptivă decât un concept juridic, fiind consacrată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în art. 6 (dreptul la un proces echitabil) şi art. 13 (dreptul la un recurs efectiv), dar şi de către Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice; accesul la justiţie este un aspect inerent funcţionării statului de drept, numeroase statistici realizate la nivel naţional şi internaţional identificând o serie de grupuri vulnerabile, precum femeile, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, victimele infracţiunilor, persoanele afectate de dizabilităţi, migranţii, refugiaţii şi apatrizii etc. ca fiind ținte predilecte ale unor asemenea încălcări; în cuprinsul acestui proiect de raport se vor regăsi informaţii cu privire la bunele practici în materia facilitării accesului la justiție pentru grupurile vulnerabile, precum disponibilitatea asistenţei juridice, reprezentarea terţilor în cadrul unui proces, cauzele insuficientei raportări a unor asemenea încălcări, aspecte referitoare la capacitatea procesuală și accesul la instituţii alternative de soluţionare a disputelor;

- a susținut, în plenul Adunării, o intervenție pe marginea raportului cu tema „Sosirea pe scară largă a unor fluxuri migratoare mixte pe țărmurile italiene” (raportor : Christopher Chope, Marea Britanie, Grupul Democraților Europeni), reliefând următoarele aspecte: gestionarea fluxurilor de migranți care sosesc pe țărmurile Italiei și în celelalte state sud-mediteraneene este o problemă care poate fi rezolvată nu numai grație eforturilor pe care le depun autoritățile în cauză, ci și în baza unei solidarități de fapt la nivel european care să se materializeze în acțiuni concrete; şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa autorităților din Peninsulă de a acorda, pe durata viitoarei Președinții italiene a Uniunii Europene (iulie-decembrie 2014), o atenție deosebită dezvoltării unui răspuns european comun, care să ofere în primul rând un cadru coerent în special din perspectiva respectării principiului nereturnării acelor migranți a căror viață sau libertate ar fi periclitată în țara de origine; a salutat propunerea ministrului italian de interne privind crearea unor centre în statele nord-africane în care să fie posibilă procesarea solicitărior de azil și acordarea protecției internaționale; a mai adăugat că provocările din ce în ce mai presante determinate de creșterea numărului de migranți care intră în Europa prin sudul Mediteranei demonstrează necesitatea unei revizuiri cuprinzătoare a Sistemului Dublin, care guvernează, în cadrul UE, aspectele referitoare la migrație;

- s-a adresat, în plenul Adunării, Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, exprimându-și deplina susținere pentru semnarea de către Ucraina, alături de Republica Moldova și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană;  a solicitat Președintelui Ucrainei ca, în procesul de elaborare a legislației privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, să nu mai fie prevăzută limba moldovenească ca limbă regională sau minoritară întrucât există o decizie a Curții Constituționale din Republica Moldova care statuează că limba oficială a acestui stat este limba română; în replică, Președintele ucrainean a menționat că:  aspectul invocat de dl. senator Badea se circumscrie procesului de descentralizare care urmează să se desfăşoare în Ucraina, subliniind totodată reprezentarea minorității române, inclusiv în Delegația Parlamentului ucrainean la APCE, prin deținerea funcției de președinte al delegației; a mai adăugat că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale va reprezenta una dintre prioritățile autorităților de la Kiev întrucât promovarea adecvată a acestor drepturi are un rol decisiv în prezervarea unității poporului ucrainean.