SESIUNI

Ø Senatul a fost reprezentat la Sesiunea de iarnă a APCE (Strasbourg, 27-31 ianuarie) de dl senator Liviu-Marian Pop, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea, Cristian-Sorin Dumitrescu și Ion Popa, membri ai delegației.

Dl senator Viorel-Riceard Badea:

- a devenit membru al Comisiei de monitorizare, la propunerea Grupului Partidului Popularilor Europeni - Creștin-Democrați (PPE/CD);

- a participat, în calitate de raportor al Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, la un schimb de vederi în cadrul pregătirii proiectului său de raport: Impactul migrației forței de muncă asupra copiilor rămași în țările lor de origine; la audiere au participat experți din partea Comitetului European pentru Drepturi Sociale al Consiliului Europei și a Terre des hommes, Republica Moldova, organizație neguvernamentală internațională cu acțiuni în domeniul promovării drepturilor copiilor;

- s-a adresat Președintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon, referindu-se la declarațiile acestuia cu privire la caracterul ilegal al partidelor unioniste din Republica Moldova și în ceea ce privește catalogarea unionismului, expresie a identității spirituale comune, ca fiind conflict de opinie. În răspunsul său, președintele Republicii Moldova a subliniat importanța relației bilaterale cu România, concretizată prin Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, încheiat în urmă cu zece ani, și prin nivelul ridicat al schimburilor comerciale dintre cele două țări. În context, a arătat că orice mișcări care urmăresc destrămarea statalității Republicii Moldova nu fac decât să impieteze asupra relației bilaterale.

Dl senator Corlățean:

- a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, vicepreședinte al Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor (SOC), reprezentant al Comisiei pentru afaceri politice și democrație la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului la Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de luptă împotriva spălării banilor și finanțării terorismului (MONEYVAL);

- s-a adresat în plen președintelui Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, dl David Zalkalian, ministrul georgian al afacerilor externe, exprimându-și îngrijorarea față de lipsa de voință politică manifestată constant de autoritățile ucrainene în ceea ce privește aplicarea recomandărilor APCE și ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) cu privire la legislația foarte restrictivă adoptată anterior de Ucraina în domeniul educației în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, inclusiv pentru etnicii români și maghiari; a întrebat care sunt intențiile concrete ale Președinției-în-exercițiu a Georgiei la Consiliul Europei în vederea asigurării respectării standardelor europene în domeniul educației în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale; în răspunsul său, reprezentantul Președinției-în-exercițiu a Georgiei la Consiliul Europei: a menționat că aspectele semnalate fac obiectul monitorizării Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei din perspectiva celor două instrumente juridice relevante ale Organizației, respectiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale; demnitarul georgian a mai adăugat că, în viitorul apropiat, va începe un nou ciclu de monitorizare în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, iar în calitate de președinte al Comitetului Miniștrilor, va asigura cele mai bune condiții pentru o evaluare aprofundată la nivel de experți a situației aduse în atenție; s-a referit la publicarea recentă de către Comisia de la Veneția a unei analize detaliate a legii ucrainene privind limba de stat, care a identificat anumite aspecte problematice și a propus o serie de recomandări autorităților de la Kiev; a reamintit asistența la nivel de experți a Consiliului Europei în acest domeniu care este pusă la dispoziția autorităților de la Kiev prin intermediul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Ucraina 2018-2021;

- a participat, în calitate de vorbitor principal, la o dezbatere alături de parlamentari europeni, inclusiv din România și Ungaria, și experți pe tema dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale; referindu-se la situația gravă determinată de Legea educației din Ucraina, a evidențiat impactul negativ al acestui act normativ asupra comunității românești din Ucraina, precum și riscurile generate de noua lege ucraineană în domeniul învățământului secundar, care introduce cote obligatorii pentru limba ucraineană în detrimentul limbilor materne ale persoanelor aparținând minorităților naționale; în finalul acestei dezbateri, participanții au convenit să continue demersurile la nivel european, inclusiv prin respectarea prevederilor Rezoluției 2189 (2017) a APCE: Noua lege a educației din Ucraina: un impediment major pentru educația în limba maternă a minorităților naționale și a recomandărilor relevante ale Comisiei de la Veneția.

- s-a adresat președintelui Georgiei, dna Salome Zurabișvili, în calitatea sa de raportor APCE pe tema îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor autorităților de la Tbilisi față de Consiliul Europei; a întrebat care sunt intențiile concrete și acțiunile politice și constituționale pe care le are în vedere înaltul demnitar georgian în vederea sprijinirii unor progrese decisive în materia obligațiilor asumate de Georgia în urmă cu 20 de ani, la momentul aderării la Consiliul Europei, în domeniul justiției, legislației electorale și în ceea ce privește semnarea și ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; în context, s-a referit și la criza politică generată de modificările a ceea ce fusese stabilit în urma reformei constituționale a legislației electorale și a deciziei inițiale de a fi utilizat sistemul proporțional începând cu anul 2024; în răspunsul său, președintele Georgiei: a menționat că, dincolo de discuțiile politice, ca garant al Constituției, este chemat să vegheze la aplicarea dispozițiilor legii fundamentale care stipulează că viitoarele alegeri din 2024 se vor desfășura în baza sistemului reprezentării proporționale; a mai adăugat că, în ceea ce privește elaborarea Codului electoral, funcționează un grup de lucru, care a înregistrat progrese semnificative și care cuprinde toate forțele politice, inclusiv neparlamentare, care discută recomandările Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO/ODIHR) pe tema reformării Codului electoral; și-a exprimat speranța că recomandările BIDDO/ODIHR și OSCE în materie electorală vor fi implementate cu ocazia viitorului scrutin din Georgia, un pas important înainte în reformarea sistemului electoral georgian, care nu mai cunoscuse modificări în ultimele două decenii;

- a participat, ca reprezentant al președintelui Delegației Parlamentului României la APCE, la reuniunea Subcomisiei pentru drepturile omului în cadrul căreia au fost examinate curriculae vitae ale celor trei candidați din partea României și, implicit, a fost acceptată lista țării noastre pentru funcția de reprezentant la Comitetul european pentru prevenirea torturii și pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT).

Dna senator Gorghiu:

- a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Subcomisiei pentru educație, tineret și sport.

***

Comisia de monitorizare a dezbătut, în trei reuniuni succesive, solicitarea avizului Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) referitoare la proiectul de lege asumat de Guvernul României privind alegerea primarilor în două tururi, cu patru luni înainte de organizarea alegerilor locale. Solicitarea a fost depusă de dl senator Liviu-Marian Pop, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, și de dl senator Titus Corlățean, membru al delegației.

În urma dezbaterilor în comisie a fost supusă la vot propunerea de sesizare a Comisiei de la Veneția pentru a fi exprimată de urgență o opinie asupra acestei chestiuni și s-a decis, cu 26 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, sesizarea acestei instituții fundamentale a Consiliului Europei, cu expertiză în materie constituțională.