Întrevederi bilaterale

w În ziua de 27 februarie, dl senator Titus Corlățean, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, l-a primit pe noul ambasador al Republicii Armenia în România, Serghei Minasian, în vizită de prezentare.

Interlocutorii au trecut în revistă stadiul relațiilor bilaterale româno-armene, inclusiv în cadrul formatelor de cooperare multilaterală, precum Consiliul Europei, au evidențiat contribuția minorității armene din România la îmbogățirea patrimoniului cultural național și s-au exprimat în favoarea imprimării unui ritm mai susținut cooperării româno-armene, inclusiv la nivel parlamentar.

Ambasadorul Republicii Armenia a solicitat sprijinul părții române pentru ratificarea Acordului de Parteneriat Consolidat și Cuprinzător Uniunea Europeană-Armenia, semnat în noiembrie 2017 la Bruxelles. Totodată, și-a exprimat speranța că România va fi reprezentată la cel mai înalt nivel la Summit-ul Organizației Internaționale a Francofoniei (Erevan, octombrie 2018).

w În ziua de 26 septembrie, dl senator Titus Corlățean, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, a avut o întrevedere, la Senat, cu dl Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei în România. 

Diplomatul ucrainean a solicitat întrevederea în contextul dezbaterii, la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 8-12 octombrie 2018), a proiectului de raport cu tema Consolidarea procesului decizional al Adunării Parlamentare cu privire la vot și la puterile depline ale delegațiilor naționale. Documentul vizează modificarea unor prevederi ale Regulamentului APCE, care, în opinia diplomatului ucrainean, ar putea avea legătură cu o posibilă revenire a delegației parlamentare ruse la APCE.

Dl senator Titus Corlățean:

- a reiterat poziția oficială a României de condamnare a actului de agresiune împotriva Ucrainei suverane și independente și de susținere deplină a integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional;

- a menționat că textul proiectului preliminar de rezoluție aferent proiectului de raport este rezultatul unui compromis între două abordări:

            - o abordare mai fermă, care vizează o poziție de sancționare, în lipsa progreselor înregistrate de Federația Rusă, și o reafirmare a valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, care nu pot face obiectul niciunei negocieri;

- o abordare incluzivă, care se declară în favoarea menținerii Federației Ruse în Consiliul Europei, fără a supralicita influența Organizației de la Strasbourg asupra autorităților de la Moscova și cu păstrarea mecanismelor de monitorizare (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului) și, nu în ultimul rând, a dialogului politic cu Moscova.

Potrivit președintelui delegației române, o eventuală excludere a Federației Ruse din Consiliul Europei riscă să confere un grad mai mare de libertate autorităților ruse, cu efecte posibil și mai negative, cu precădere în spațiul est-european.