SESIUNI, BIROU ȘI COMISIA PERMANENTĂ

w La prima parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 23-27 ianuarie), Senatul a fost reprezentat de dl senator Titus Corlăţean, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, de dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și de dnii senatori Cătălin-Daniel Fenechiu, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa, membri ai delegației.

La această sesiune, dl Klaus Iohannis, preşedintele României, s-a adresat plenului APCE şi a răspuns întrebărilor adresate de membrii Adunării.

Dl senator Titus Corlăţean:

- a fost ales în funcția de vicepreședinte al APCE, pentru un mandat de un an, cu posibilitatea reînnoirii;

- s-a adresat, în plenul Adunării, președintelui în exercițiu al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei (CoE), Ioannis Kasoulides, ministrul cipriot al afacerilor externe; a menționat că președinția cipriotă a CoE coincide cu președinția României la Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), într-o perioadă caracterizată prin grave provocări la adresa democrației în Europa, care îmbracă haina extremismului, populismului, xenofobiei și antisemitismului. În contextul marcării, de către APCE, a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie), parlamentarul român l-a întrebat pe președintele CoE care este viziunea sa asupra acestui subiect și ce proiecte va continua să promoveze Consiliul pentru combaterea antisemitismului și păstrarea vie a memoriei Holocaustului. În răspunsul său, înaltul reprezentant: a menționat declarația dată publicității, în numele președinției, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului; a arătat că antisemitismul este o formă de rasism condamnată ferm de Consiliul Europei și că, în opinia sa, nu există nicio diferență între antisemitism și alte forme de rasism, discriminare sau discurs denigrator, motiv pentru care este necesar ca acestui subiect să îi fie acordată o atenție specială în contextul proliferării extremismului, populismului și a formelor extreme de a face politică; a menționat organizarea, în mai 2017, la Nicosia, a unei reuniuni ministeriale dedicată dezbaterii acestor teme;

- a fost reales pentru un nou mandat de preşedinte al Subcomisiei privind Orientul Mijlociu şi Lumea Arabă; la reuniunea Subcomisiei au participat delegațiile din Israel (Knesset) și Palestina (Consiliul Național Palestinian). Intervențiile au vizat necesitatea continuării procesului de pace israelo-palestinian, conviețuirea celor două state în pace și securitate, problematica ISIS, terorismul internațional;

- a fost desemnat în unanimitate reprezentant pentru anul 2017 al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI).

w La a doua parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 24-28 aprilie), Senatul a fost reprezentat de dl senator Titus Corlăţean, de dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și de dnii senatori Viorel-Riceard Badea şi Ion Popa.

Dl senator Titus Corlățean:

- a intervenit în cadrul dezbaterii de actualitate cu tema Amenințarea la adresa valorilor europene: combaterea ascensiunii xenofobiei, antisemitismului și islamofobiei în Europa, exprimându-și profunda preocupare față de tendințele din ultimii ani de intensificare a atitudinilor publice și a retoricii liderilor politici și partidelor de extremă dreaptă sau a partidelor populiste, inclusiv adoptarea unor măsuri de natură instituțională care amplifică manifestările de xenofobie, rasism și intoleranță, generează un antisemitism revigorat și, adesea, mai sofisticat și grave confuzii care determină islamofobie. În fața acestor manifestări nedemocratice, Europa trebuie să își reafirme valorile fundamentale: toleranța, înțelegerea, acceptarea mutuală a diferențelor și solidaritatea. Instrumentele valoroase ale CoE, inclusiv recomandările și rapoartele sale de țară ale ECRI, CEDO, rolul politic al Comitetului Miniștrilor și al Adunării Parlamentare, sunt pârghii care trebuie consolidate. Senatorul român a menționat exemplul de bune practici al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), partener al CoE, și faptul că președinția română a IHRA, care s-a încheiat în martie 2017, a reușit întrunirea consensului în privința unei definiții de lucru a antisemitismului și derularea unor programe educative și de formare profesională pentru magistrați și polițiști, pentru combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei;

- a luat cuvântul pe marginea raportului cu tema Protecția drepturilor părinților și copiilor aparținând minorităților religioase (raportor: Valeriu Ghilețchi, Republica Moldova, PPE), subliniind că, dincolo de aspectele ideologice și subiective ale libertății de religie și pentru a evita interpretări denaturate ale acestui concept, este necesară o raportare la repere cât mai obiective, cum ar fi art. 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se referă la libertatea de gândire, de conștiință și de religie și la jurisprudența relevantă a CEDO; s-a referit la Constituția României, care prevede că “părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror educație le revine” ; a arătat că respectarea libertății de religie nu aduce atingere principiului secularismului și nici separației dintre Stat și Biserică, iar practica unor state cu democrații solide de a considera copiii ca aparținând statului contravine dreptului părinților de a-și educa propriii copii potrivit convingerilor lor filozofice și religioase; a arătat că pentru diaspora românească, în special pentru comunitățile din Italia, Spania, Marea Britanie și Germania, exercitarea libertății religioase, în spiritul valorilor creștine, constituie un factor de unitate care contribuie la păstrarea identității naționale;

- s-a adresat, în plenul Adunării, Comisarului pentru Drepturile Omului al CoE, Nils Muižnieks, în cadrul dezbaterilor privind raportul de activitate pe anul 2016 al Consiliului; în intervenția sa, s-a referit la: necesitatea garantării respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în contextul Brexit-ului, menționând problemele pe care le întâmpină studenții și muncitorii români din Marea Britanie; problema expulzării familiilor de romi dintr-o serie de state europene și importanța combaterii rasismului, intoleranței și antisemitismului în Europa; a solicitat opinia Comisarului cu privire la exercitarea controlului democratic asupra serviciilor naționale de securitate și informații, în special în condițiile în care Comisarul afirmă, în raportul său, că acest control este slab sau inexistent în multe state europene; a menționat că problema este de actualitate în România, remarcând dinamica pozitivă a activității noii comisii parlamentare române de control al serviciului național de informații. În răspunsul său, Comisarul Nils Muižnieks: a menționat că dezbaterea în contextul Brexit-ului a fost una toxică, care a generat o serie de discursuri intolerante din partea unor politicieni britanici față de fenomenul migrației sau al muncitorilor străini din Marea Britanie; a dezavuat transmiterea în spațiul public, în special cu ocazia campaniilor electorale din diferite țări, a unor mesaje menite să stigmatizeze străinii și alte categorii vulnerabile; s-a arătat pe deplin de acord cu evaluarea senatorului român privind întărirea controlului democratic asupra serviciilor naționale de securitate și de informații, pentru a preveni sau sancționa orice acțiuni disproporționate și abuzive din partea acestor instituții ale statului, care pot încălca drepturile omului, mai ales în contextul evoluției rapide a tehnologiei informației și comunicațiilor;

- a condus lucrările sesiunii, în ziua de 26 aprilie, în calitate de vicepreședinte al APCE.

Dl senator Viorel-Riceard Badea:

- a prezentat, în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, proiectul de rezoluție aferent raportului cu tema Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa. Proiectul de rezoluție a fost adoptat în unanimitate de membrii comisiei și a fost transmis spre vot final Comisiei permanente a APCE. 

Dl senator a precizat că raportul are ca scop conștientizarea, în special în rândul decidenților politici, a importanței crescânde a muncii domestice în statele gazdă, atât din perspectiva pieței muncii, cât și a valorii adăugate la nivel social. “Intenția mea este de a promova ieșirea din cercul vicios al precarității muncii domestice prin convenirea unei definiții legale la nivel european a lucrătorului casnic, recunoașterea muncii domestice ca muncă reală, cu toate drepturile și obligațiile legale pe care le presupune acest statut, în conformitate cu principiile fundamentale ale legislației muncii: plată egală pentru muncă egală, dreptul la odihnă zilnică și săptămânală, drepturile care decurg din maternitate etc.”, a arătat dl Badea.

Raportorul român a făcut apel la semnarea, ratificarea și aplicarea de statele membre ale Consiliului Europei a Convenției Lucrătorilor Casnici nr. 189 din 2011 și a Recomandării nr. 201 din 2011 ale Organizației Internaționale a Muncii, precum și la extinderea sferei de aplicare a Cartei Sociale Europene revizuite și pentru lucrătorii casnici. Senatorul Badea a propus în proiectul de rezoluție: informarea cu privire la drepturile de care dispun lucrătorii casnici și modalitățile concrete prin care își pot valorifica efectiv aceste drepturi; constituirea unor echipe multilingvistice de inspecție a muncii, care să fie familiarizate cu specificul muncii domestice; înlesnirea accesului lucrătorilor casnici la mecanisme simple de raportare a abuzurilor angajatorilor; furnizarea de asistență juridică gratuită, inclusiv prin intermediul misiunilor diplomatice; stimularea formalizării activității prestate de lucrătorii casnici, inclusiv prin facilități de natură fiscală pentru angajator.

w La reuniunea Comisiei permanente (Praga, 30 mai) au participat dnii senatori Titus Corlățean și Viorel-Riceard Badea.

Dl senator Corlățean:

- a avut o intervenție în cadrul schimbului de vederi cu președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, dl Lubomir Zaorálek, ministrul ceh al afacerilor externe, pe teme referitoare la prioritățile președinției cehe a CoE, cu accent pe combaterea rasismului, intoleranței și antisemitismului. Dl senator a menționat necesitatea folosirii definiției de lucru privind antisemitismul convenită în timpul președinției române a IHRA și s-a referit la evoluțiile recente în cadrul Parteneriatului Estic al UE și importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei;

- în marja reuniunii, a avut întrevederi cu: dl Lubomír Zaorálek, ministrul ceh al afacerilor externe, președintele Comitetului Miniștrilor al CoE; dl Jan Hamáček, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă; dl Paolo Alli, președintele Adunării Parlamentare NATO.

Comisia Permanentă a adoptat rezoluția privind Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa, în baza raportului elaborat de dl senator Viorel Badea. În prezentarea sa, dl senator: a arătat că ponderea muncii domestice în cadrul forței de muncă din Europa este semnificativă, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiilor naționale din statele gazdă și că cei mai mulți lucrători casnici la nivel european sunt femei, acestea aflându-se uneori în situații care favorizează exploatarea și abuzurile de orice fel; a făcut apel la intensificarea eforturilor de combatere a discriminării, excluziunii sociale și relelor tratamente la adresa acestora pentru a preveni sclavia modernă și munca forțată, fenomene care au luat o amploare nemaiîntâlnită în anumite zone din Europa, un exemplu elocvent în acest sens fiind situația muncitorilor agricoli din Sicilia; a precizat că o protecție și mai eficientă a drepturilor și intereselor lucrătorilor casnici poate fi realizată și prin facilitarea accesului la mecanisme de soluționare a plângerilor adaptate la nevoile acestei categorii de angajați, prin crearea de echipe multilingvistice de inspecția muncii cu competențe în domeniul muncii domestice, al colectării de informații și al tehnicilor de investigație, prin extinderea protecției maternității și asigurarea echilibrului între viața profesională și cea de familie.

w La a treia parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 26-30 iunie) au participat dl senator Titus Corlățean, președintele delegației, dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și  dnii senatori Viorel-Riceard Badea și Ion Popa.

Membrii delegației au avut o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul Republicii Moldova, dl Pavel Filip, prezent la sesiune pentru a se adresa plenului APCE. Din partea delegației moldovene au participat viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe și integrării europene, dl Andrei Galbur, ministrul justiției, dl Vladimir Cebotari, secretarul general al Guvernului, dna Lilia Palii, și președinta Delegației moldovene la APCE, dna Valentina Buliga.

Dl senator Corlățean a apreciat pentru eforturile constante ale autorităților de la Chișinău în urmărirea obiectivelor care se circumscriu parcursului european; a reiterat sprijinul ferm al României pentru continuarea acestor progrese esențiale pentru viitorul european al Republicii Moldova; a arătat că este vitală prezervarea coeziunii forțelor politice proeuropene de la Chișinău, mai ales în perspectiva viitorului proces electoral din Republica Moldova, respectiv asigurarea continuității unui guvern proeuropean la Chișinău. Prim-ministrul moldovean și-a exprimat gratitudinea pentru sprijinul consecvent oferit de România Republicii Moldova; a trecut în revistă acțiunile întreprinse de autoritățile de la Chișinău pentru îndeplinirea condiționalităților din Foaia de Parcurs privind implementarea agendei europene; a arătat că așteaptă o decizie pozitivă privind acordarea, de către UE, a pachetului de asistență macrofinanciară de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova; și-a exprimat interesul de a continua cooperarea cu autoritățile române pentru promovarea proiectelor de interes reciproc, menționând prioritățile în domeniul infrastructurii energetice, finalizarea celui de-al doilea sector al gazoductului care leagă cele două țări și proiectele de interconectare electrică.

Dl senator Corlățean:

- s-a adresat, în plenul Adunării, prim-ministrului Republicii Moldova, dl Pavel Filip, ocazie cu care: a salutat evoluțiile pozitive din Republica Moldova, în special în ceea ce privește promovarea reformelor democratice și a statului de drept, combaterea corupției, implementarea angajamentelor europene; a întrebat care sunt măsurile concrete pe care le va adopta guvernul de la Chișinău pentru a garanta implementarea deciziilor Curții Constituționale a Republicii Moldova, de exemplu cele referitoare la limba de stat oficială, recunoscută de Curtea Constituțională în decembrie 2013 ca fiind limba română, în deplin acord cu adevărul istoric, precizând că această decizie, care are efect obligatoriu erga omnes, ar trebui respectată și de actualul președinte al Republicii Moldova. În răspunsul său, premierul moldovean a arătat că este respectată utilizarea limbii române ca limbă oficială, atât de către guvern, inclusiv pe site-ul Executivului Republicii Moldova, cât și personal de primul ministru; a menționat că deciziile Curții Constituționale nu trebuie puse în discuție, ci aplicate și a dat asigurări că Executivul de la Chișinău va lua toate măsurile pentru implementarea deciziilor autorității de jurisdicție constituțională; a arătat că, din păcate, valori precum limba și identitatea națională au fost utilizate de forțele politice din Republica Moldova pentru a diviza societatea și a lansat un apel către clasa politică moldovenească să se concentreze asupra aspectelor care contribuie la coeziunea societății, ca premisă a unei dezvoltări viitoare durabile;

- s-a adresat, în plenul Adunării, prim-ministrului Republicii Muntenegru, dl Duško Marković, evocînd experiența instituțională și personală pozitivă în dialogul cu autoritățile muntenegrene pe diferite proiecte strategice; a apreciat eforturile depuse de Muntenegru pentru îndeplinirea obiectivului strategic de aderare la Alianța Nord-Atlantică, pentru progresele tangible și solide în relația cu Uniunea Europeană și pentru reformele democratice importante, inclusiv în domeniul seviiciilor de informații. La rândul său, oficialul muntenegrean a subliniat relațiile de prietenie dintre cele două țări și a mulțumit pentru sprijinul constant oferit de România în procesul de integrare euroatlantică a Muntenegrului;

- a fost desemnat raportor privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei din partea Comisiei APCE de monitorizare (coraportor: dna Kerstin Lundgren, Suedia, ALDE). În cadrul procedurii de monitorizare, calitatea de raportor presupune efectuarea de vizite regulate în țara respectivă, purtarea unui dialog continuu cu autoritățile statului vizat și organizarea de dezbateri în plenul APCE în vederea evaluării  progreselor înregistrate. Alături de Georgia, se mai află în procedură de monitorizare alte nouă state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Republica Moldova, Federația Rusă, Serbia, Turcia și Ucraina;

- s-a adresat, în plenul Adunării, președintelui în exercițiu al Comitetului Miniștrilor al CoE, dl Lubomír Zaorálek, ministrul ceh al afacerilor externe, întrebând cum va aborda președinția cehă combaterea rasismului, intoleranței, antisemitismului și populismului, ca provocări reale și stringente la adresa securității democratice europene. În răspunsul său, demnitarul ceh a arătat că acțiunile președinției se vor îndrepta spre măsuri de întărire a coeziunii sociale, în cadrul oferit de Planul de Acțiune al Consiliului Europei privind edificarea unor societăți incluzive (2016-2019); printre prioritățile președinției cehe se numără și promovarea drepturilor omului și democrației prin intermediul educației, unul dintre evenimentele viitoare urmând să fie consacrat cadrului de referință european privind cetățenia democratică;

- a luat cuvântul în cadrul dezbaterii comune organizate în baza rapoartelor Promovarea integrității în materie de guvernanță în vederea combaterii corupției politice (raportor: dl Michele Nicoletti, Italia, SOC) și Controlul parlamentar asupra corupției: cooperarea  parlamentară cu media de investigație (raportor: dna Gülsun Bilgehan, Turcia, SOC). În expunerea pe marginea primului raport: a menționat mecanismele create în România pentru combaterea corupției, a căror eficacitate a fost demonstrată de-a lungul timpului; a făcut referire la prevederi ale rezoluției care ar trebui să reprezinte norme comune la nivel european (regulile riguroase privind declarațiile de avere și facilitarea accesului public la aceste documente; servicii de consiliere pentru aleșii locali, în materie de etică și integritate; înființarea unor unități specializate pentru promovarea integrității în cadrul adminstrațiilor publice); a relevat importanța eficacității în combaterea corupției, dar și a respectării unor reguli, arătând că uneori regulile procedurale nu sunt pe deplin respectate și se constată abuzuri, excese sau presiuni în anchetele penale; a evidențiat importanța adoptării unei legi privind răspunderea magistraților în statele membre ale CoE, întrucât principiul echilibrului instituțional ar trebui să fie o condiție sine qua non a combaterii corupției.

w La a patra parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 9-13 octombrie) au participat dl senator Titus Corlățean, președintele delegației, dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și  dnii senatori Cristian-Sorin Dumitrescu, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa.

La inițiativa delegației române, Adunarea a adoptat Rezoluția 2189 (2017) cu tema Noua lege a educației din Ucraina: un impediment major cu privire la învățământul în limba maternă a minorităților naționale, prin care a lansat un semnal politic foarte clar la adresa autorităților ucrainene în legătură cu impactul negativ al legii educației asupra învățământului în limba maternă al minorităților naționale. Adunarea: solicită ca reforma educației, promovată prin această lege și care vizează consolidarea limbii de stat, să nu afecteze în niciun caz învățământul în limba maternă al minorităților naționale; face apel la autoritățile de la Kiev să respecte angajamentele asumate de Ucraina în baza instrumentelor juridice europene în materia respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

La solicitarea delegației române, plenul Adunării a aprobat, în 9 octombrie 2017, organizarea unei dezbateri dezbateri de urgență și cu adoptarea unei rezoluții pe acest subiect. Comisia pentru cultură, știință, educație și media a APCE a fost sesizată pe fond pentru elaborarea proiectului de rezoluție, iar parlamentarul eston Andres Herkel a fost desemnat ca raportor.

Membrii delegației române au depus o serie de amendamente la proiectul de rezoluție, în mare parte acceptate și care s-au referit la: existența unor probleme juridice în respectivul act normativ; solicitarea adresată autorităților ucrainene de a implementa viitoarele recomandări și concluzii ale Comisiei de la Veneția și de a modifica întocmai legea; absența unei consultări reale cu reprezentanții minorităților naționale în ceea ce privește noua versiune a articolului 7 din Legea educației; recomandarea examinării bunelor practici în materie din statele membre ale Consiliului Europei.

Dl senator Corlățean:

- a luat cuvântul în plenul Adunării, din partea Grupului Socialist, în cadrul dezbaterii raportului Evaluarea Parteneriatului pentru Democrație cu Parlamentul Iordaniei (raportor: dna Josette Durrieu, Franța, Grupul Socialist); a salutat progresele semnificative ale Iordaniei, evidențiind complexitatea contextului regional, care trebuie avut în vedere înaintea oricărui demers de evaluare; a menționat că raportul a reușit să găsească un just echilibru între, pe de o parte, importanța stabilității și securității acestei țări, având în vedere rolul extrem de important pe care îl deține în Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte necesitatea de a avansa reformele democratice asumate inclusiv în baza Parteneriatului pentru Democrație cu APCE; și-a exprimat susținerea pentru recentele reforme legislative privind procesul de descentralizare și în materie penală care au vizat ameliorarea statutului femeii în societate și organizarea în bune condiții, la 15 august 2017, a alegerilor locale, municipale și regionale; a evidențiat faptul că există încă probleme esențiale, delicate și urgente de reglat, și anume pedeapsa capitală, un prim pas în acest sens putând fi instituirea unui moratoriu privind aplicarea acestei sancțiuni penale, precum și detenția administrativă și așa-zisele crime de onoare prevăzute de art. 340 din Codul penal iordanian;

- s-a adresat, în plenul Adunării, președintelui-în-exercițiu al Comitetului Miniștrilor al CoE, dl Lubomír Zaorálek, ministrul ceh al afacerilor externe, solicitând punctul de vedere al înaltului oficial cu privire la noua lege a educației din Ucraina; în răspunsul său, dl Zaorálek a subliniat că această problemă serioasă generată de Legea educației din Ucraina trebuie soluționată în concordanță cu standardele relevante ale CoE (Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare) și a subliniat că autoritățile de la Kiev trebuie să respecte angajamentele pe care și le-au asumat în baza instrumentelor juridice internaționale și să pună în aplicare dispozițiile cuprinse în viitorul aviz al Comisiei de la Veneția pe această temă; în context, a salutat decizia APCE de a organiza o dezbatere de urgență pe această temă;

- a prezidat, în 12 octombrie 2017, în calitate de vicepreședinte al Adunării, lucrările celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE.

Dna senator Gorghiu a luat cuvântul la dezbaterea raportului Noi amenințări la adresa statului de drept în statele membre ale Consiliului Europei: exemple selectate (raportor: dl Bernd Fabritius, Germania, Grupul PPE/CD), arătând că este dificil să avem o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen atâta vreme cât raportul tratează doar anumite cazuri din statele membre; a subliniat că rezultatele Direcției Naționale Anticorupție din România au transformat această instituție într-o poveste de succes și într-un exemplu de bune practici în Europa; și-a exprimat angajamentul ferm, în numele formațiunii politice din care face parte, de a recurge la toate mijloacele necesare pentru a împiedica orice acțiuni politice care ar putea avea ca efect slăbirea statului de drept în România ; a evidențiat faptul că România și-a asumat angajamente în domeniu în baza tratatelor internaționale, a calității de membru UE și NATO și a Parteneriatului Strategic cu SUA; și-a exprimat opinia că starea statului de drept dintr-o societate constituie barometrul solidității democrației din țara respectivă.

w La reuniunile Biroului și Comisiei permanente (Copenhaga, 23-24 noiembrie) a participat dl senator Titus Corlățean, în calitate de vicepreședinte APCE și de președinte al delegației.

Dl senator Corlățean a avut o serie de intervenții pe marginea rapoartelor aflate în dezbatere și a adresat întrebări invitaților speciali, astfel:

- în cadrul schimbului de vederi cu dna Ulla Tørnӕs, ministru privind cooperarea pentru dezvoltare și reprezentantă a președinției daneze a Comitetului Miniștrilor al CoE, a atras atenția asupra situației extrem de precare a drepturilor omului, inclusiv privarea copiilor de accesul la educație într-o serie de teritorii ocupate ale unor state membre ale CoE, precum Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia etc.;

- în dialogul cu dl George Tsereteli, președintele Adunării Parlamentare a OSCE, a arătat că ultimele evoluții din cadrul Parteneriatului Estic denotă un entuziasm mai degrabă reținut din partea UE cu privire la  perspectivele europene ale statelor partenere și a pledat pentru asumarea unui rol consolidat al AP OSCE în discuțiile referitoare la aspirațiile europene ale unora dintre statele sale membre;

- la dezbaterea de actualitate cu tema Piratarea democrației: cum să reacționăm? (inițiator: dl Emanuelis Zingeris, Lituania, Grupul PPE/CD), a evidențiat necesitatea definirii unor instrumente adecvate la nivel european pentru a răspunde multiplelor provocări care tind să aducă atingere valorilor democratice;

- în cadrul dezbaterii pe tema raportului de informare cu tema O abordare democratică a aspectelor referitoare la autodeterminare și secesiune a arătat că, dincolo de orice retorică politică pe acest subiect, vor trebui să aibă întâietate fundamentele dreptului internațional public în materie;

- a avut o intervenție pe marginea raportului Relațiile Consiliului Europei cu Kazahstanul (raportor: dl Axel Fischer, Germania, Grupul PPE/CD), în care a salutat transformările înregistrate de Kazahstan spre o guvernanță democratică, inclusiv din perspectiva cooperării cu Consiliul Europei.